D-ale mele...de ieri, de azi si de maine.

People are strange...

2011-11-27T22:06:00.001+02:00

Vremuri adolescentine. Iubiri patimase in carlionti hai-hui. Si o lume intreaga redusa la doi. Pe aceleasi ritmuri. The Doors. Sau Janis Joplin.

Feeling 22, acting 17...

2011-11-25T20:40:00.003+02:00

just Marilyn Monroe

2011-11-17T22:28:00.000+02:00

tori amos

2010-10-16T23:35:00.000+03:00

legile lui Murphy

2010-07-30T17:05:00.001+03:00

Update: Si niste adevaruri extrem de actuale despre barbati si femei enuntate aici.

Am poposit zilele trecute intr-o librarie si rasfoind una-alta, mi-a cazut in mana si cartea "Legile lui Murphy", pe care am parcurs-o fragmentar cu multa placere.
Apoi mi-am amintit ca la vremea cand am citit-o prima data, mi-au placut tare mult enunturile :
"Daca nu-i poti convinge, zapaceste-i!"
"Banii costa prea mult."
"Omul nu poate gasi ceea ce cauta. S-a invatat sa se multumeasca cu ce poate gasi."

Si m-am minunat de veridicitatea altora pe care nu le retinusem:

"Un barbat poate fi fericit cu orice femeie, atat timp cat nu o iubeste."
"Toti cred in dragoste, dar fiecare se intreaba daca ea exista."
"Daca barbatul crede ca a castigat o disputa, victoria e doar in mintea lui."

Si cum femeile se cred si ele niste mici filozoafe :D, mi-a trecut instant prin minte un enunt propriu, formulat ad-hoc:

Cu cat vei dori mai mult sa capeti incredere in cei din jur, cu atat veti deveni cu totii cinici.

Din pacate.

black sea

2010-07-30T13:53:00.000+03:00

Un meduz si o meduza...carand de-a spinarea o meduzica-bebe inarmata cu lopatici, galetuse si forme de nisip au descins catre mare. Aveau de pus tara la cale, de negociat cu apa, soarele si nisipul...obiectivul: un bronz frumos si sanatos.
S-au inteles de minune, a mai lasat si marea de la ea, au fost mai toleranti si meduzoii, dar mai ales meduzica-bebe care ajunsese si in somn sa ingane :"apa-apa", desi ii era tare frica de valuri.
A fost dragoste cu nabadai si meduzica a promis marii ca se vor vedea si la anul.

file de poveste(2)

2010-04-21T11:33:00.002+03:00

...si cum in viata lucrurile se intampla dupa zicala nu-i pentru cine se potriveste, ci pentru cine se nimereste, cele doua dame se reintalnesc spre a-si povesti noutatile.

Un aer primavaratic le invaluia buclele blonde. O dimineata placuta, senina, cu un soare bland ce le mangaia strengareste chipurile tinere.

Cu ochii pierduti intr-un amalgam de intrebari, dar pastrand o sclipire ciudata, incantare parca, dar si teama, femeia cu zambet sagalnic , deschizandu-si umbreluta, se intoarse catre prietena ei si, cu un suras inocent, ii spuse:
- Am cunoscut un barbat, si se opreste, ca si cum nici n-ar mai trebui sa adauge altceva, spusese totul, de fapt, dar cum prietena ei se uita mirata, neintelegand ce vrea sa spuna, se hotari sa-i povesteasca.
Am avut un weekend plin de evenimente placute, neasteptate si am cunoscut un barbat, repeta ea, surazand catre femeia de alaturi care incepuse sa inteleaga sensul vorbelor ei. Un francez, venit parca din alta lume, coborat din curtea de la Versailles, si-a parasit alaiul si s-a oprit la mine, tandru, afectuos, aproape ce-mi doream, desi i se dusese vestea ca ar fi un superficial si un flusturatic...dar pana acum pare rupt din carti, ireal si totusi am petrecut doua zile dragute, aproape minunate cu el.
-Eiii, dar asta e foarte bine! ma bucur mult ca tot ce s-a intamplat in ultima vreme e de bun augur.
-Daa...si totusi, totusi, desi a avut un comportament extraordinar, nu ma simt indragostita...adica starea aia..stii tu, starea aia care iti aduce fluturi in stomac, visare si....
- Probabil pentru ca s-au petrecut toate foarte repede, iesiri in fiecare seara, cu el, cu fetele, apoi iar cu el, au fost zilele prea pline si n-ai avut timp sa intelegi ce se intampla cu tine...si oricum, inca e prea devreme sa te pronunti...acum e doar incantare, mai incolo incantarea poate deveni indragosteala sau ...nimic, adauga surazand femeia cu privire linistita.
- Da, ai si tu dreptate, dar parca m-as fi asteptat sa ma simt altfel, sa zburd, sa zbor, sa ...nu stiu, sa ma manifest cumva diferit decat pana acum...si totusi, uite-ma cat sunt de calma.
- E doar o parere, draga mea, poate ca ar fi bine sa te uiti in oglinda, ti-ai pus un fard nou azi sau ce vad eu e o sclipire naturala? adauga bland prietena ei. Iti lucesc ochii, e semn bun, crede-ma. Ai intalnit numai barbati nedemni pana acum si ti-ai pierdut increderea in ei, poate ca acesta merita o sansa, dar...cu vigilenta...
-Vom vedea, raspunse sceptic femeia cu zambet sagalnic, vom vedea, draga mea, daca el mi se potriveste sau nu. Iti multumesc ca esti aici. Vom vedea...

va urma

sursa foto : galerie.liternet.ro/albume/modafemininala1900...

il faut toujours un perdant

2010-04-16T23:39:00.000+03:00

je sais...
en amour il faut toujours un perdant,
j'ai eu la chance de gagner souvent...
je t'ai perdue, pourtant...

poveste

2010-04-16T11:28:00.002+03:00

Parfum placut de tigara de foi si cafea.
Doua dame bine sorb cu nesat din cestile maronii si isi zambesc. S-au intalnit dis-de-dimineata sa discute serios despre o problema spinoasa care o rascolise toata noaptea pe una dintre ele.
-Bine, draga mea, dar cum a putut sa-ti faca una ca asta? Ca si cum ti-ar fi aruncat un avertisment care poate deveni oricand o invitatie la duel, spune zambind, cea care parea mai linistita.
-Ei, nu stiu, nu stiu ce sa mai cred, dar uite ca ea mi-a spus-o direct, fara sa-i pese, ca ar trebui sa stau deoparte, ca el e indragostit si nu sunt eu aia, ci altcineva.
-Pai si atunci el de ce a tot stat la povesti cu tine toata saptamana, apoi a vrut sa te cunoasca...ca indragosteala te cam tine ocupat si mental si sufleteste, nu mai ai nici ochi, nici urechi pentru alt fel de socializare, cel putin nu atunci cand esti la inceputul relatiei.
-Ei, vom vedea ce va urma, sunt curioasa cine-i preafericita, raspunde sagalnic cealalta femeie.
S-a tot gandit de ce oare e lumea asta intoarsa cu susu-n jos, pana si relatia barbat-femeie nu mai e una normala, femeia a preluat rolul de vanator si uite, chiar e dispusa sa faca orice numai sa-si inlature orice posibila concurenta. Barbatul a devenit un scop pentru unele femei si, culmea, ele chiar se si pricep sa convinga, trecand peste selectia naturala care implica acea chimie imposibil de descifrat dintre un barbat si femeia lui.
Convinsa ca lucrurile se vor aseza de la sine, intr-un mod firesc, femeia cu zambet sagalnic continua:
-Ma gandesc ca in viata asta nu merita gandurile mele decat o singura persoana: acela care va sti sa ma duca acolo unde numai imaginatia poate ajunge, care va lua din realitate o bucata si o va transforma, modeland-o in lumea noastra, chiar daca pare naiv, iluzoriu si imposibil, barbatii, daca vor, pot face o femeie sa zambeasca din suflet si cu suflet, asa ca prefer sa fiu in continuare femeie si sa ma las cucerita...asta e normalul meu.

va urma

sursa foto : galerie.liternet.ro/albume/modafemininala1900...

sweden's got talent

2010-04-15T17:23:00.001+03:00

...draga de ea, ce voce minunata are!

criza. punct. o luam de la capat

2010-04-13T11:46:00.003+03:00

Am lecturat deunazi un articol interesant care mi-a confirmat concluzia la care ajunsesem, analizand cu mintea unui om simplu, fauritor la uzina capitalista a zilelor noastre ( ca voi toti, de altfel, cei din sectorul privat) ca, de fapt, criza asta care s-a abatut si asupra noastra, e un semnal de alarma ca lucrurile pe aici pe la noi nu stateau asa cum trebuia, asa cum era normal...adicatelea erau cam exagerate.

Cele cateva decenii petrecute in comunism ne-au privat de multe.
Capitalismul care ne-a invadat dupa, a fost prost adoptat de un popor care, tinut in gratii atata vreme, nu-si stia limitele, nu gandea echilibrat si nu avea simtul masurii...
De la o amarata de alimentara, cu rafturi goale, tainuind carnea, laptele si ouale ca si cum ar fi fost secrete nationale la care nu se putea accede decat cu greu, deodata, s-au itit nenumaratele malluri, supermarketuri si hipermarketuri care te imbie cu de toate...ce daca nu ai destui bani ca sa-ti iei o plasma?..ai acces la creditare, pt ca azi trebuie sa consumi, iti ajunge cat ai stat si te-ai uitat la rafturile goale din alimentara unde se gasea mereu doar guma de mestecat si sarlota.

Apoi, intocmai ca parvenitii de dupa primul razboi mondial, de ce sa nu te imbogatesti tu mai repede, muncind mai putin, dar intuind posibilitatile de inavutire prin tranzactii imobiliare...pt ca toti vor o casa, nu? iar statul pare sa incurajeze piata asta...asa incat preturile se umfla si iar se umfla, dar pe o baza salariala subreda si de foarte multe ori mai mica decat pretul "cocioabei"...cat putea sa mai creasca, domnilor, valoarea a patru pereti? pana la stele? ca pana si ele se cutremurau de anormalitatea in care ajunseseram cu totii.

Iata ca vine criza cu valiza si pune punct. Incepe o noua era. Peste tot.
Una care trebuie sa instituie normalitatea... adica vei incepe sa pui bani deoparte, sa iti disciplinezi consumul, sa cantaresti valoarea gologanului, fara sa mai arunci cu el in dreapta si-n stanga, ca si cum l-ai face la xerox, sa-ti organizezi matur si echilibrat viata, financiar vorbind, sa-ti poti cumpara o casa, economisind(asa cum stiu sa faca germanii de atata amar de vreme) pentru ca la cat de goala e visteria tarii acum, nu se stie de unde va avea guvernul in viitorul apropiat bani de toate cele..probabil ca va invata domn' boc sa se dea de 3 ori peste cap si sa se transforme in munti de aur, ca altfel, chiar va trebui sa strangem bine de tot cureaua, si asta nu ca sa instituim o normalitate economica, ci ca sa supravietuim unui orizont incert, cu haina rupta-n coate.

sursa foto : www.capital.ro/zoom/128581/0-42877-shuttersto...

interesul poarta fesul si se cheama FMI

2010-04-08T15:58:00.000+03:00

...zice o vorba populara, ca si cum intelepciunea inaintasilor poarta in ea si raspunsul pt vremurile moderne.

"Romania, cel mai mare datornic al FMI" titreaza online 9AmNews...exagerare sau pur adevar, ideea e ca oricum suntem intrati aproape de tot intr-o mocirla din care se pare ca doar mana intinsa a FMI-ului aduce salvarea.

Intrebarea stupida ori destul de relevanta pt a intelege cum stam azi cu sclavia moderna este: Oare avea vreun interes FMI-ul ca toata aceasta criza mimata ori aievea sa prinda contur si apoi sa se inradacineze in anumite state?

Apoi imi vine in minte o a doua intrebare retorica si ea prin sensu-i ironic: Oare infundarea economica a Greciei urma sa umple buzunarul vreunei mari puteri mondiale?
Insulitele elene, inca virgine, le fac cu ochiul unor investitori care par sa fi aruncat pastila ca vanzarea lor ar fi un fel de deus ex machina, o solutie salvatoare aparuta din senin sau poate riguros tainuita si lansata apoi la momentul oportun.

E clar ca toate fraiele economiei mondiale sunt cu gratie manuite de mari oameni, cu mari interese care se pitesc in spatele unei organizatii cu greutate, care asemeni camatarului dau, dar si iau cu dobanda inzecita, de la statele incapabile sa supravietuiasca unui cataclism economic.

Din pacate, si noi populam o tara naiva, imatura si cariata parsiv din interior spre exterior. Si va trebui sa platim FMI-ului toata datoria pana la ultimul banut, atat noi, cat si generatiile ce vor urma.

...si un alt proverb spune...ca prostia se plateste!

natasha st pier

2010-04-02T11:08:00.002+03:00

...donc, la meilleure chanson? laquelle? j'aime beaucoup toutes les deux.

muse

2010-03-18T18:21:00.000+02:00

Muzica astora de la Muse chiar are un sound misto.

under my skin

2010-03-15T19:13:00.000+02:00

un martisor in dar

2010-02-26T16:58:00.000+02:00

Ehh..se apropie martisorul si ziua femeii, a mamei, a iubitei ...asa ca avem nevoie de cateva idei de cadou.

Laura ne poate inspira frumos in acest sens.

this train

2010-02-24T22:35:00.000+02:00

..aveam pofta de niste muzici ritmate...dance!!

epidemia verbala a lui 'super'

2010-02-19T11:51:00.000+02:00

Astazi totul e super!
Termenul asta a invadat vorbirea noastra cu o asa frecventa, incat parca a ajuns sa ne manance toate celelalte cuvinte, nu mai e loc de un "grozav", "minunat", "extraordinar"...

Apoi, a ajuns sa eticheteze si realitati care nu sunt chiar asa nemaipomenite...gen, vremea e super!( cand ea de fapt e doar buna), ce super iti sta cu haina asta!(cand, de fapt, iti sta doar frumos), e super ca poti sa vii!(adica ma bucur ca faci asta), ai niste ochi super!(adica sunt blanzi, calzi, au o culoare draguta, iti vin bine pe fata :)...), am facut asta pentru tine...o, super!(in loc de multumesc, apreciez!)...lista poate continua, oriunde e loc de super, adverb des folosit de francezi, care sunt incantati si se mira de orice pe lumea asta atunci cand converseaza.

Asa ca, asemeni surorii nostre de ginte latina, nu respiram, nu graim, nu existam fara super, ca si cum toata viata noastra s-ar desfasura la modul superlativ, noi am fi niste super oameni care avem o super viata, cu un super job, cu super colegi, super haine, super vacante, super mobila si super wc :D..si super de toate.
Pai si ce ne mai vaitam atata..cu super asta inserat in existenta noastra la tot pasul, ar trebui sa avem super satisfactii, super senzatii si sa fim niste super interesanti, cu tot ce ne trebuie...c'est super!!

Ehhh, pana una-alta, ramanem doar cu rostirea lui super, ca, in rest, suntem niste oameni normali.

luna patrata

2010-02-18T08:42:00.001+02:00

...si stele patrate...si folk music...

"prima casa" din viata ta...cea din povesti

2010-02-16T12:17:00.002+02:00

...sau asa cum scria, mare, pe o pancarta in fata unui complex de locuinte noi(pe undeva prin Titan), "casa ta, viata ta!"...ei, nu zau!!!

Pe cuvantul lor de afaceristi ca eu sau orice tanar cu totii neuronii in teasta isi va vinde viata lui Mefisto imobiliaru' pentru 4 pereti !?
Sincer, mi se pare revoltator ca in tara ta, un tanar sau o familie tanara sa fie nevoita sa-si vanda libertatea din fasa, in conditii legale, pentru minimul de decenta, acela de a avea unde sa stea.

Da, stiu, asta se face in toata lumea, se iau credite de la banci sau direct la investitori pentru a fi si tu in randul lumii, adica pt a-ti semna acordul de sclavie moderna, pe plantatiile guvernantilor care mananca si ei o paine cinstita din imobiliare...
Ohhh...dar iata ca vine criza cu valiza si incepe sa cada piata...atunci, ce se gandeste creieru' aducator de ploaie sfanta peste tara, haideti sa mai inventam o chestie, un program ceva ca sa tinem fraierii in joc, sa nu le piara chefu' nebun de cumparat case, plus ca mai avem, indirect, alaturi si parintii fraierilor, mandri ca ei au rostul lor si care au numai pilde intelepte pentru urmasi: da' trebuie sa aveti si voi o casa a voastra, mama!

Si iaca asa se naste programul iesitor din criza si ridicator al economiei patriei si anume ....prima casa!!! ....asta ca sa fim ajutati sa intram cu dreptu' in sistemu' asta nou-nout, capitalist si european...ohhh, cand de fapt, ascunde un asa comunism si o asa cusca, asa multe gratii de nici cu gandu' nu gandesti.

Lasand bazaconiile la o parte, sa redevenim seriosi in ale tarii si sa parcurgem niste informatii referitoare la pomana pe care si-o face statul cu noi, astia tineri si buni de munca :).

Luati de cititi si va minunati, adica informati :D de aici !!
...de la tata guvernu', cu dedicatie pentru tineretu' Romaniei!

sursa foto : www.incasa.ro/_files/Image/galerie/5/casa_1.jpg

siri svegler sau noisettes?

2010-02-15T10:21:00.000+02:00

..cred ca amandoua...ascultaretii radio guerrilla stiu ;)

fashion online

2010-02-14T12:13:00.002+02:00

...da, suntem femei si n-o sa ne vindecam niciodata de boala fashionului :D...bineinteles ca doua manute mici, cu degetele delicate scruteaza, din taste, zarea internetului in cautare de shopping, chiar si acasa :D...si cum cine cauta, gaseste, iacata-ma intrata pe un super site de fashion ....strigand inca o data: ura!! probabil dumnezeu a fost femeie :D...ca parca prea ne-a invatat asa, din fasa, cum sa ne cladim fericirea cu propriile maini.

Enjoy the ride!

foto: www.kyra.ro

ce (ma) fac de sf valentin?

2010-02-14T11:42:00.003+02:00

Eu cred ca asta e o zi ca oricare alta, o zi in care poti celebra sau nu iubirea, dar nu cred ca sentimentul se cere cantat, aclamat intr-o zi anume a anului...mi se pare putin fortat pt ca necesita un scenariu, o regie si poate niste trucuri, iar dragostea nu are nevoie de asa ceva.

Pe langa fatada comerciala care se da evenimentului, pe langa vanzoleala de prin malluri, unde se pun la cale casatorii de o zi sau alte ineptii, sf valentin asta nici macar nu e al nostru...macar daca am tine si noi cont de credintele noastre in dragobeti (dragobetele saruta fetele ),zburatori cu negre plete si ilene cosanzene...da' iaca nu, trebuie sa facem si noi ca americanii, etalonul nostru in toate.

Si apoi produsele puse pe taraba tuturor, zilele astea, in spiritul sarbatorii mult asteptate, mi se par niste kitsch-uri in mare parte...parca par mai acatarii dulciurile frumos si tematic ambalate....in rest, daca tot vreti musai sa va cadorisiti dragul/draga, mai degraba va puneti putin creativitatea la treaba si inventati ceva frumos si care sa va reprezinte. Asta in cazul cuplurilor.

Pe partea cealalta a baricadei sunt cei singuri care poate simpatizeaza totusi pe cineva si acum au prilejul sa-si declare sentimentul prin scrisorele de amor, trimise anonime sau nu.
Fetele sufera cel mai mult: da' io cum sa fiu, draga, singura de sf valentin?...de parca ziua asta e inceputul si sfarsitul a toate pe lumea asta, asa o mare suferinta nici ca am vazut..vai, vai!!

Hellooo!!! Lasati amatorii de senzatii americanesti sa bata mallurile si sa se sarbatoreasca cu inimioare batande si mirosinde a hipermarket si voi, dragile mele lalele, chiar daca sunteti singurele, incetati cu jelania, acus-acus vine primavara, cu 2 zile cu adevarat de sarbatoare pentru femei, in care cu siguranta veti fi rasfatate de barbatii din jurul vostru.

Si ca sa intru si eu in jocul asta de azi, va dau o sugestie de cadou muzical .
Sa fiti iubiti!

sursa foto: www.irisquilts.com/images/tn_the%20lovers.jpg

niste olanda

2010-02-12T11:15:00.000+02:00

...adica niste amsterdam, un tanar european si o poveste...

..mereu acelasi tanar european, mereu aceeasi poveste...spusa cu ochii ratacind intre niste vitrine, multe vitrine dintr-un cartier rosiatic ce vinde placere...un oras ce te invita la hedonism, epicurianism chiar, intr-o tara cu tron si regina...
..un popor cu un stil de viata liber(tin), normal in lumea lui, fara a-l impinge la excese...casele cu geamuri inalte, fara perdele, ca si cum nimic nu e de ascuns, adapostesc o natie cu vederi largi, cu un trecut, dar si un prezent glorios economic, o lume moderna care foloseste cu gratie bicicleta ca mijloc de locomotie, din respect pentru aerul pe care-l respira sau poate din dragoste pentru viata, din nevoia de a-si simti trupul activ si pe celelalte strazi ale amsterdamului, nu numai pe poteca ingusta dintre vitrinele ce ascund si vand povesti de zi cu zi, mereu aceleasi si totusi, de fiecare data, altele...
..o tara fascinanta pentru oricine nu e olandez, pentru oricine are granite trasate in libertatea mintii, trupului sau sufletului...

Badea pune in aplicare conceptul de happy friday

2010-02-10T13:58:00.001+02:00

...si a ales sa fie ...bad to the bone...chiar ...in gura presei de vineri :)

banii aduc sau nu fericirea?

2010-02-09T21:34:00.001+02:00

Eu as raspunde ca depinde de familia in care te nasti.

Daca te nasti in puf, atunci banii sunt o normalitate, nu neaparat o sursa de fericire...poate de nefericire daca ramai fara ei, ca esti nevoit sa traiesti la standarde mai joase si iti e greu, nefiind invatat asa.

Dar daca te nasti intr-o familie normala, banii iti aduc doar aparent fericirea fiindca s-ar putea sa nu stii "sa-i porti" si sa devii un parvenit memorabil sau s-ar putea sa ti se para o povara, sa-ti dai seama ca datorita lor te invarti intr-o lume falsa, in care totul se masoara in conturi, in case, masini si vacante luxoase, adica numai in lucruri trecatoare, exterioare tie, care nu te definesc ca persoana.

"Am trait un adevarat soc cand mi-am dat seama cat de oribil, lipsit de suflet si de sentimente este stilul de viata de cinci stele. In cele trei saptamani petrecute in Hawaii, am cheltuit o suma impresionanta de bani si nu am intanit nici o persoana adevarata- numai actori. Personalul era prietenos, iar turistii jucau rolul unor persoane importante. Nimeni nu era real", declara milionarul austriac Karl Rabeder care si-a donat toata averea in valoare de 3 milioane de lire pt ca, spune el, "Munceam ca un sclav pentru lucruri pe care nu mi le doream si care nu imi trebuiau. Mi-am spus ca trebuie sa abandonez acest stil de viata si sa incep sa traiesc cu adevarat".

"O lunga perioada de timp am crezut ca bogatia si luxul te fac automat fericit. Provin dintr-o familie saraca in care regula de baza era sa muncesti pentru a obtine bunuri materiale. Asta am si facut", dar se pare ca banii il nefericeau.

Gasiti aici detalii despre povestea milionarului.

sursa foto : http://persistentillusion.files.wordpress.com/2008/07/money-heart.jpg

te vad in toate femeile...

2010-02-09T11:57:00.000+02:00

...muzica despre femei si iubire, la fel de firesti...

Paste 2010, incotro?

2010-02-09T11:17:00.000+02:00

Jana, Kapi se intrevede ceva la orizont? Anul asta nu mai ratam nimic, Mariuca deja e mare si va sta la bunici sau poate o luam cu noi.

Eu ma gandeam la un Amsterdam :D de Paste...booking sau agentie?

Am gasit aici niste oferte, ramane sa stabilim destinatia si perioada.

ceaiul alb-remediu pentru raceala

2010-02-08T11:21:00.002+02:00

Ma pricopsii ieri cu o raceala pe cinste, de-aia cu toate simptomele..curge nasul, curg ochii, doare gatul, doare capul, moleseala, nauceala...ia si paracetamol, si nurofen, si strepsils, si propolis cu vitamina C..tot ce stiam eu ca merge in cazuri de-astea...numai ca parca toate starile mele se accentuau, parca nimic nu avea efect.

Nu cunosteam ceaiul alb decat ca ingredient al anumitor produse cosmetice...pana zilele trecute nu bausem niciodata...mi-am luat pt ca de ceva vreme tot testez noile arome Lipton, incantata fiind si de ceaiul verde, si de cel negru, si de cel de fructe de padure...pe cel alb nu-l incercasem...ei si azi de dimineata m-am 'delectat' cu doza obisnuita de ceai alb...dupa o ora mi-am mai facut o cana...si-asa nu distingeam nuantele de gust, ma multumeam ca totusi simteam ceva cald mangaindu-mi gatlejul...dar minune minunata, dupa a doua cana deja mi-a revenit mirosul, nu mai doare gatul, a disparut si nauceala.

Eiii...cred ca e coincidenta, poate ca toata farmacia de ieri isi face azi efectul, dar cautand pe net am gasit explicatia: ceaiul alb e antiviral si antimicrobian si, in plus, previne cancerul, scade colesterolul, protejeaza inima, intareste oasele, mentine dintii si gingiile sanatoase.

Gasiti aici un articol complet pe tema asta.

Asa ca pana la urma, cu toate studiile lor , savantii in medicina alopata nu vor putea intrece niciodata puterea naturii, oricum se stie ca asiaticii sunt cei mai buni vraci ever.

Si ma conving pe zi ce trece ca din natura vin cele mai bune remedii...trebuie doar sa invatam sa le cautam.

sursa foto :www.sporeflections.wordpress.com

joss stone

2010-02-06T21:03:00.000+02:00

...L.O.V.E....ca sa mai visam putin, ca tot ninge afara ca-n povesti...
...dar maine ne scuturam de zapada si de joss stone si redevenim lucizi :D

un anti-articol despre sabloane relationale

2010-02-06T14:41:00.000+02:00

Tot gasim in diverse publicatii, cunoscute ori novice, tiparite ori online, diverse retete care sa rezolve dilemele intr-o relatie.
Ca, deh, ce ne preocupa, pe noi femeile, in general?

Sa intoarcem pe toate partile o problema, sa despicam firu-n patru...vorba aia, ne tragem din bunici care teseau, crosetau ori lucrau la andrele :D...sa gasim solutii unor probleme extrem de complexe din punctul nostru femeiesc de vedere, dar care de cele mai multe ori nu exista decat in mintea noastra ori sunt chestiuni extrem de simple...

Ei si ce tot dezbate, testeaza, chestioneaza media femeiasca, adicatelea revistele de profil?

Pai subiecte genul 'cum sa tii un barbat langa tine'...

...ei si se emit multe pareri, ca asa si pe dincolo, ca trebuie una-alta etc....neee, daca un barbat deja a calcat stramb, el nu mai e al tau decat cu poza, cu prezenta, mereu se va gandi si in partea cealalta...si intr-un final va alege sau va pendula in permanenta, dar in mod sigur, nu va mai fi niciodata al tau! nu complet!

Apoi...'cele mai bune sfaturi sa tii pe picioare o relatie'...

...ehhh, atat vreme cat barbatul si femeia sunt niste fiinte totalmente diferite, cu mod de gandire diferit, mai pe scurt cu o constructie interioara diferita, e clar ca foarte rar se vor face sacrificii in asa fel incat cei doi sa fie pe aceeasi lungime de unda si psihic...intr-o relatie singurul lucru pe care partenerii il au in comun e sexul sau banii! atat! in rest, diferentele sunt enorme si nu vor fi depasite niciodata.

Asa ca nu mai incercati sa va supuneti partenerii la fel de fel de terapii gandite de voi sau de altii, ca nu veti face niciodata din ei ceea ce vreti voi...trebuie acceptati ca atare! E simplu: puteti sau nu!

Se cheama toleranta..si pana la urma asta e situatia, daca am putea sa ne modelam un barbat asa cum ne-am dori noi, atunci nu ne-am mai atinge de cei reali, ne-am cumpara tone de plastilina si am sculpta la ei toata ziua :D...

va urma...

sursa foto : nuttygal247waffle.blogspot.com/

terapie prin muzica...

2010-02-05T11:27:00.000+02:00

...ca tot vorbeam in postul anterior despre micile momente de joy of life...

downshiftingul sau cum sa ne bucuram de viata

2010-02-04T22:04:00.000+02:00

V-ati gandit vreodata sa renuntati la serviciul obositor, la beneficiile materiale pe care acesta vi le ofera, la viata bazata pe consum, la shoppingul pentru a fi la moda, la tot ceea ce inseamna modernitate, societate de consum, la creditele care sa va lege pe viata de banci, la acest modus vivendi in viteza incat parca nu mai ai timp sa simti si sa traiesti nimic cu adevarat, ci doar sa treci in revista intamplarile din viata ca si cum te-ai uita la un film cu si despre tine?

Va mai amintiti ce ati facut ultima data cu drag, ceva scos in afara materialitatii, care sa vizeze doar persoana voastra interioara, sufletul, lucrurile mici si nesemnificative in contextul unei existente nebune si aferate, dar care va lasa senzatii intense, placute, de un nefiresc bine?

Sa revedeti un film care v-a marcat, sa faceti o plimbare prin parc doar de dragul sentimentului de relaxare si de reintalnire cu sinele, cu frunzele, cu iarba, cu bancile care au auzit atatea povesti, cu mirosul de pamant reavan si de copilarie zburdanda, de dragul libertatii de a putea privi, mirosi, atinge?

Sa va intalniti cu oameni dragi, familie sau prieteni si sa stati la povesti despre cate-n luna si in stele doar de dragul de a-i simti cu voi, de a va sti impreuna?

Sa va luati in serios sinele, sa va aruncati mastile si sa fiti voi insiva? Sa spuneti te iubesc cu toata inima si sa aratati asta?

Sa faceti toate lucrurile astea care par banale, dar care vizeaza lumea voastra interioara si nu exteriorul, care mangaie spiritualul si alunga materialul....asta este conceptul de downshifting....eu i-as spune...nevoia de viata, de simplitate, de firesc...si as privi mai atent copiii...ei stiu sa se bucure cu adevarat!

Pareri avizate gasiti aici .

sursa foto: http://www.flickr.com/photos/mexicanwave/1863377812/

de ce unii barbati se simt inferiori femeilor?

2010-02-04T11:13:00.002+02:00

M-am apucat de acest post pentru ca am gasit in rapoartele de ieri o vizita pe acest blog, plecand de la keyword-ul "ma simt inferior nevestei".

Mi s-a parut ciudat, stiam ca lumea cauta pe google cate-n luna si in stele, dar n-am avut niciodata certitudinea ca ar exista barbati de genul asta, cel putin nu intre prietenii, cunoscutii mei....desi banuiam ca pot sa apara si astfel de frustrari masculine. (vezi postul asta ).

Iata ca o persoana, un barbat, a vrut sa gaseasca un raspuns pentru dilema lui...si, sincer, mi se pare o situatie destul de stanjenitoare...adica daca tot il pune cu botu' pe labe, de ce barbatul, in general, nu-si cauta o femeie care sa-l faca sa se simta macar egalul ei, daca nu superior?

Problema fiind enuntata, am studiat-o putin sa vad care ar putea fi cauzele sentimentului de inferioritate...
Pai s-o luam pe rand:

1. barbatii isi doresc femei frumoase si destepte sau destepte si frumoase...adica asta inseamna ca vor ca ele sa aiba un corp frumos si sa aiba o minte care sa faca bani...din popor, frumusetea e atribut feminin, iar desteptaciunea , masculin, deci daca ea ajunge sa aiba portofelul mai gros decat al lui, deja el incepe sa se simta mai jos decat ea, incepe sa dezvolte un fel de dependenta, este mandru de ea, dar slab cu el si atunci, ca sa-si mascheze frustrarile, afirma :"sunt banii nostri!"...adevarat, dar ego-ul lui sufera si el stie asta;

Toata stima pentru cei care stiu sa-si aprecieze unii altora calitatile si se privesc ca un tot, ca pe un "noi", eliminand competitia dintre ei, care chiar nu-si are rostul, zic eu;

2.apoi, plecand tot de la bani, cu care poti cumpara orice pe lumea asta, inclusiv alti oameni, femeia lui detine controlul, banii ii confera putere, independenta, autosustinere si daca i se pune pata pe consort, il poate alunga din eden, fara nicio remuscare, oricum ea e pilonul principal;

La fel, toata stima pentru cei care inteleg ca nu banii sunt cei mai importanti intr-o relatie, ci sentimentele celor doi, pentru ca, tinand cont de ele, amandoi sunt egali si dependenti unul de altul.

Femeieste vorbind, eu cam asa vad lucrurile..poate ma insel...
Astept si parerile voastre.

sursa foto : http://www.psychologytoday.com/blog/the-scientific-fundamentalist/200901/why-men-are-more-intelligent-women

up close and personal

2010-01-29T22:37:00.001+02:00

Vazurati filmul?
E mai vechiut, intr-adevar, dar mi se pare sweet, mai ales in zilele alea cand nu ai chef sa te gandesti la nimic, ci doar sa-ti scalzi ochii si simtirea in butoiul cu romantism...

Robert Redford si Michelle Pfeiffer...frumosi si nebuni...

n-ai cont pe facebook, nu existi!

2010-01-29T16:54:00.002+02:00

Mai nou, internetu' asta a devenit un fel de evidenta populatiei online, cu poze, ganduri si prostii...adica tot ce vrei tu sa impartasesti cu ceilalti, pornind de la figura vesela, trista, in vacanta, cu copilul, cu barbatul/sotia/amantul/a, cu prietenii , la prajitura, in piscina etc...

O retea de comunitate unde toata lumea ajunge sa fie prietena cu toata lumea pe principiul daca ala/aia e prieten/a cu tine, doar cu in click poti sa-l/s-o adaugi si tu, in lista ta de amici.

Si uite-asa, ca intr-o mare familie, la o agapa online, se aliniaza o gramada de lume, plus companiile, care, de asemenea, trebuie si ele inscrise in evidentele socialului internetesc.

Cred ca tre' sa-i fac si lu' fi-mea un cont, ca..deh!..maine-poimaine in loc sa iasa afara sa se joace la soare cu copiii, sa intre in contact cu ei, sa se dezvolte normal prin socializarea face to face, va trebui sa se regaseasca si ea printre omuletii care stau bulk pe orice fel de comunitate on-line, ca niste boabe de strugure pe un ciorchine, falosi de identitatea lor mirobolanta.
Not! Not! Not!

Sincer, sunt din ce in ce mai suparata pe faptul ca tot timpul nostru ajunge sa se imparta intre serviciu si internet. Se munceste mult in Romania, se sta mult peste program si desi toti se plang de lipsa timpului, ii gasesti gramada pe feisbuci sau pe alte minunate retele online.

Yap...si eu sunt unul dintre ei. Pentru mine suna ingrijorator...abia astept vara, sa ma lopatesc cu fi-mea in nisip.
Asa-i...o sa pun poze pe feisbuci...sa vedeti cat de mare a crescut :):):).

sursa foto : http://solarian.ro/page/7

porcina - un biznis cu greutate

2010-01-28T17:54:00.001+02:00

In uite minune minunata!! Da' le-a luat ceva pana au pus cartile pe fata, cu pseudo-gripa asta.
Oare cand o sa realizam ca in lumea asta cele mai tari biznisuri se fac in domeniul sanatatii, cu sanatatea noastra si a copiilor nostri. Si se fac pe picior mare, cu participare mondiala!!!

Chiar imi vine sa rad, desi e rasu'-plansu', cand ma gandesc ca au luat toate vietatile la rand si le-au facut raspunzatoare de cate un virus, care a trecut apoi la om, nu se stie cum, poate din prea multa afectiune pentru animalu' din curte.

Sa ne amintim, mai intai a fost boala vacii nebune, apoi aviara, acu' porcina si probabil va mai urma sobolaneasca, veveriteasca, gandaceasca, ca sa iesim din batatura si sa bagam in seama si celelalte vietati.

Cititi aici concluziile desteptilor, date acum publicitatii, dupa ce deja companiile farmaceutice si-au luat banu' gros.

zoro, zorooo, si pe noi cui ne lasasi???

2010-01-27T16:15:00.000+02:00

Pentru cei care nu-l cunosc, Zoro e un prieten de-ai nostri pe care nu l-am mai vazut de ceva vreme si cu care povesteam mai des despre cate-n luna si in stele...are o mie de numere de telefon, nu mai stiu pe care si l-a pastrat, asa ca mi-e sila sa le iau la rand pe toate...
So, musiu Zoro, nu mi-ati facut onoarea sa participati activ p-aci, pe blog, asa ca va provoc sa ne mai impartasiti din experiente...sa ne mai invatati cate ceva, sa va stim printre noi...

Si ca sa va faceti cat de cat o idee despre el, va enunt o axioma de viata a la Zoro: cand ii faci unei femei un compliment, ea se deschide ca o floare, se lumineaza...sau ceva de genul...nu mai stiu exact-exact, dar cam asta era ideea!!!
Interesanta mi s-a parut, deci am retinut-o...tocmai de-aia, Zoro, dear, te asteptam p-aici ca sa ne mai adapam si noi de la intelepciunea celor care au trait mai multe...

Ma stii sugubeata intr-ale rostirii...asa ca sunt convinsa ca vei gusta stilul fara sa te superi!! :):):)

Iacata si un flamenco...asa, pour les connaisseurs :):):)

noi accesorii

2010-01-25T16:30:00.001+02:00

Laura a mai mesterit o gama de accesorii care sa ne puna frumusetea in valoare :).

Iata cateva:

love itself was gone...

2010-01-25T13:44:00.002+02:00

Povesteam la postul asta despre relatiile dintre femei mai mari, ca varsta, si barbati mai mici. Diferente diverse, de la 3-4 ani pana la 9-10 ani. Si sustineam sus si tare ca orice relatie poate dura si poate deveni ceva frumos, daca asta isi doresc si partenerii.

Aplecand urechea in dreapta si stanga, aflai ca treaba nu-i chiar asa simpla. In teorie si in romane, dragostea rastoarna muntii si re-creeaza lumea.
In realitate, insa, dragostea este, azi, doar instinct..care odata consumat, nu mai are chef de lucruri de-astea marete.

Imi spunea un prieten, odata, ca Platon a murit demult, relatiile platonice nu-si mai au rostul...pentru o lume complet materiala pana si-n simturi, o asa relatie este de-a dreptul desueta, expirata, nepotrivita si uneori pare chiar hilara, stupida.
Ne-am materializat cu totul, nu ne mai incanta nimic daca nu e palpabil si oamenii, ca sa-si dea senzatia ca totusi iubesc, ca se iau in seama la modul serios si isi infrumuseteaza sufletele, au gasit modalitatea cea mai evidenta de dragoste, apropierea fizica..si...ciudat, doar atat!!
Ma intreb, si aici de fapt iau in calcul toate tipurile de relatii, cum poate cineva macar o clipa sa creada ca poate construi o relatie langa altcineva cu care imparte doar un pat si atat!

Fara macar sa se cunoasca asa cum trebuie, ajung sa consume relatia fizica si-si dau seama ca sufleteste nu sunt compatibili, ca isi doresc lucruri diferite, ca au conceptii diferite, ca traiectoria lor in viata e diferita. Ca diferenta de varsta atarna greu atunci cand vine vorba de interese comune, de toleranta, de acceptarea celuilalt, de pasii necesari in maturizare ...

Mai meditam, mai traim, mai experimentam...

barbati vs femei

2010-01-23T13:29:00.000+02:00

M-a surprins asertiunea unui barbat care, certandu-se cu iubita lui, ii invoca drept motiv de despartire faptul ca este o femeie mult prea complicata pentru el. Prea complexa, prea isteata, prea frumoasa, prea perfecta, prea femeie!

What??? Cum naiba sa te desparti de o femeie care, din spusele lui, pare idealul???

La fel de intrigata a fost si ea ...el tocmai ii facea la modul rece, rational o declaratie de dragoste, compusa din vorbe, lipsita, e adevarat, de suspin, de voce suava, de ochi galesi, de freamat, de sentiment. Pur rationala, pur obiectiva, ca si cum ai descrie o mobila...sau o carte...sau nu stiu..ceva neinsufletit. Ciudat, nu?

Uitandu-se fix in ochii ei, el a continuat sa-si argumenteze spusele...eu sunt un barbat simplu si caut simplitatea, caut normalul, caut omenescul, nu vreau o zeita, nu-l vreau pe dumnezeu...si, in plus, ma simt mereu inferior tie, ma sperie totul la tine, simt ca mereu esti cu un pas inaintea mea si ca eu nu sunt suficient de bun pentru tine, ma simt inutil, ma frustreaza toate calitatile tale si ma simt total defect pe langa tine...

Cum vine treaba pana la urma cu barbatii astia? Cand il prind pe Dumnezeu de un picior, dau peste o femeie care le are pe toate, nu-i pot face fata, se sperie si fug, iar cand gasesc o femeie comuna, asa cum afirma ca-si doresc, se plictisesc repede si o cauta tot p-aia perfecta!!!

Bizarerie curata!! Ii vom intelege vreodata??

ce sa fac cu atata libertate?

2010-01-21T12:01:00.000+02:00

Rasfoind pe net diverse bloguri, am gasit aici o poveste de viata interesanta care te pune pe ganduri la modul cel mai serios.
Filosofii de viata conexe istorioarei si la fel de interesante le gasiti in josul scrierii, la comentarii.

Voi stiti ce sa faceti cu libertatea voastra?

loisir

2010-01-19T12:42:00.000+02:00

...pour les connaisseurs...:)

despre mamici, tatici si...pampersi

2010-01-18T14:52:00.000+02:00

S-a nascut bebe. Bucurie mare. Toata familia se aduna. Toti vor sa tina mica gagalice in brate. Sa se joace cu ea. Sa o simta. Sa-i arate ca e cel mai frumos cadou pentru intreaga familie.
Bunicile isi amintesc si povatuiesc proaspata mamica. Ea se vede cu botul mic in brate si nu stie de unde sa-l apuce si ce sa-i faca.

Sta, se linisteste si-si aminteste ca e mamica. Asta inseamna tot. Trebuie doar sa-si asculte instinctul.
Nimeni nu cunoaste copilul mai bine decat ea.

Si totul e minunat pana la scutece. Schimbat de scutece.
Si nu pipi...asta nici nu se vede...apropos...pentru cei inca neinitiati in domeniul mamici-tatici..unii pampersi miros discret a aloe, diverse...asa incat pipi chiar nu se simte.

Ehhhh...mare problema vine odata cu kaka :)...aici taticii deja dau bir cu fugitii si mamicile sunt cele care raman pe pozitii sa infrunte si asta.

Relatia taticilor cu pampersul plin e tare funny. Sclifoseli, eschivari, fete-fete, ochi dati peste cap, mutrite speriate. :):):) :D:D:D
Unde sa fug, unde sa m-ascund??? A explodat bomba langa mine si eu nu sunt inarmat si nici pregatit sa-i fac fata.

Hei, mamici, haideti sa povestim!! :D Poate ii va mai consola gandul ca mai sunt si alti tatici in lupta cu pampersii.

hitler - asasinul sau...artistul ?

2010-01-15T22:52:00.001+02:00

V-ati pus vreodata intrebarea daca Hitler era negru si pe dinauntru asa cum s-a aratat lumii intregi, pe dinafara?
Sa fi fost oare Hitler un sensibil al frumosului? Greu de crezut! Si totusi...

Pe acest site apar cateva lucrari artistice care se pare ca ar fi fost realizate de el, picturi in acuarela sau ulei infatisand flori, catedrale sau peisaje.

Zice-se ca a incercat de cateva ori si la Academia de Arte din Viena, dar fara succes, nu a fost admis.
Timp de sase ani a dus o viata mizera in cele mai sarace cartiere ale orasului, singura-i sursa de venit fiind ilustratele cu diferite cladiri din Viena, pe care le picta si apoi le vindea in cafenele.

Probabil si frustrarea generata de respingere si de nerecunoasterea talentului sau artistic, plus comportamentul autoritar al tatalui si ura fata de bogatii lumii, evreii, au fost o combinatie potrivita pentru ororile pe care urma sa le comita.

consultant in shopping international...wanna be...

2010-01-15T13:00:00.001+02:00

Cica fatuca asta a castigat preselectia celor de la LetsBuyIt.com (un site care face comparatie de preturi pe net) pentru al doilea cel mai tare job din lume...pentru o femeie, as adauga eu....acela de consultant in shopping international, scrie Le Figaro .

Ce va face ea, mai exact?
Timp de o luna, avand un buget de 10 000 eur, va calatori in mai multe orase ale lumii, in special in cele sapte renumite capitale ale modei : Paris, Tokio, Berlin, Milano, New York, Londra si Hong-Kong si va face shopping, de fapt, va cauta "les bonnes affaires" ...pentru un salariu, oh, da, va primi si bani...de 5000 de eur...intr-o luna :D.
Wow! Wow! Wow!

L-au numit al doilea cel mai tare job din lume, dupa ce o agentie de voiaj propunea drept cel mai tare job din lume, pe la inceputul anului trecut, postul de portar/paznic/administrator :):):) pe o insula paradisiaca , undeva prin Australia....pe un salariu muuuult mai mic..doar 83 000 eur timp de sase luni.
De 83 000 de ori WOW!

Cate facultati ti-or trebui pentru loisir-urile astea? A, nu, nu facultati, doar abilitati!!! :D:D:D

dilema nevestei care asteapta

2010-01-08T12:42:00.003+02:00

Ce faci daca barbatul iti intarzie mai multe seri la rand, pe motiv ca sta la serviciu?

1. il culci pe presul de la usa...hai, fie, aspirat in prealabil si..poate ti se face mila si-o dai si o perna;
2.il ierti, cu conditia sa fie la picioarele tale :D de cate ori vrei;
3.il ignori;
4.il pui sa schimbe pampersi juma de an :D;
5.ii tai accesul la tv si la net;
6.ii interzici sa mai iasa la bere cu baietii;
7.il intelegi, pentru ca-l iubesti.

Bineinteles ca lista de "pedepse" poate continua, va astept cu propuneri.
Dear, u first, ca sa stiu cum ma preparez :D !!

sursa foto : www.photobucket.com/images/wife waiting husband/

fisuri intr-un ansamblu nou de locuinte ...ca sa vezi!!!

2010-01-07T12:28:00.001+02:00

Viitor de aur tara noastra are ....si afaceristi infloritori in ...imobiliare !!!

sursa foto : http://imobiliare.shopmania.ro/complex/rasarit-de-soare

ratiune sau simtire?

2010-01-06T23:53:00.002+02:00

Ascultand-o pe Mandy Moore, mi-am amintit de meditatiile filozofice din facultate cand, sub teii atat de bine mirositori din regie, o studenta la litere incerca sa inteleaga tainuitele intelesuri ale iubirii care iesise din carti si se intampla de-adevaratelea.

Cu Pascal in minte, patrunsa de vorbele lui celebre...le coeur a ses raisons que la raison ne connait pas...incercam sa ma iau in serios, emotional si sa ma ignor, rational.
Dar cum nu ai cum sa le separi, caci fac parte din tine, a trebuit sa le impac pe amandoua...cumva...mi-au trebuit vreo cinci ani si imi mai trebuie inca o viata de acum incolo.

Cu mireasma primaverii ce ne mangaia sufletele inocente, masurand la pas de promenada malurile Dambovitei studentesti, cu pletele fluturande peste umerii goi, dar imbratisati de raze blande de luna, cautam nemurirea. Prin noi. Prin sentimente.

Ratiunea ne-o pastraseram pentru mai tarziu. Urma sa avem nevoie de ea in alte situatii. Mai serioase. Deocamdata eram doar copii.
Si numai simtire. Miros de tei. Si raze blande de luna. Si noi.

ready for love

2010-01-06T22:33:00.000+02:00

Chapeau bas in fata talentului cu care au fost inzestrati unii!

India.Arie..o voce care parca iti poposeste in inima pentru a-ti canta despre iubire...live...acompaniata doar de un singur instrument...impresionant!!

sa-mi schimb sau nu serviciul pe timp de criza?

2010-01-06T12:36:00.003+02:00

De ce ai face asta?

Simplu. Pentru ca angajatorul cica face economii si iti cere sa te resemnezi financiar. Ca si cum si stomacul tau s-ar resemna in fata kilului de carne si ar zice: stai asa, carne, ca nu e cum vrea gaina si ala de-a hranit-o si a investit furaje in ea, e cum vrea angajatoru meu! el nu imi mareste salariul, deci nici tu nu vrei mai mult pe copanul pe care mi-l dai sa-l pun in farfurie! Fair, nu? Principiul cauza-efect!

Ideea cu criza care cere masura in toate cele mi se pare un cliseu idiot si o smecherie financiara de care toti se agata acum!

Vorbesti de pe pozitia angajatului, probabil ca mi-ar imputa unii! si e usor de zis, e usor de infierat cand nu ai banii pe mana, din ce in ce mai putini , bani pe care sa incerci sa-i gestionezi in asa fel incat sa nu te pasca falimentul.

Daaa!!! True, true!! Dar, aici se vad cu adevarat managerii, aia care stiu a organiza, aia care stiu si simt afacerea, aia care din putin fac mult si acolo unde nu curge nimic, trebuie sa gaseasca mijlocul de a dezgheta biznisu amortit. Efectul de domino face intr-adevar victime in lant, dar, de-aia cica s-au inventat managerii.
Sa gaseasca solutia optima, nu sa bage capu in nisip ca strutu si sa zica: gata, lasati-ma sa va strang cureaua, ca trebuie sa fim cumpatati!

Da' marinaru ala care conduce corabia pe furtuna si trebuie sa-si duca echipajul cu bine la mal, pt ca asta e jobul lui, cauta cea mai buna cale si incearca sa tina vasul pe linia de plutire chiar cu pretul vietii. E vorba de supravietuire...nu isi tranteste basca pe punte si zice: gata, ce-o fi o fi, facem si noi ce putem!
Incercam totul! cautam in noi, in intuitia noastra, in experienta noastra, in teoria cartilor si practica vietii din domeniul respectiv si ne calim impreuna, dar si ajungem impreuna la mal, cu sacrificiu comun.

Intrebarea mea e: avem cu adevarat manageri? sau doar sefi frustrati si neajutorati? avem oameni cu stofa de conducatori de biznis sau doar diplome si fetze profund marcate de gravitatea functiei? avem lideri intre noi sau doar cautatori de comori si de izbanzi personale?
Avem oameni capabili sau numai oameni care joaca un teatru al functiei lor?

Adevaratii manageri se aleg ca graul de neghina chiar in situatii limita, pe timp de criza, iar adevaratele institutii in care merita sa muncesti sunt cele care au parte de astfel de oameni!

Asa ca, daca ai nimerit intr-un astfel de loc, cu asa oameni-model, merita sa ramai si sa lupti alaturi de ei, daca nu, e de preferat sa-i cauti pana ii gasesti.
Acolo e de tine!

golful-o noua fitza

2010-01-06T11:34:00.004+02:00

Hei, people, vom avea teren de golf la Snagov!! nu e super tare?? stam pe munti de aur si de bun simt si huzurim pe toate planurile...uitam ca suntem datori vanduti fmi-ului si aruncam cu banii pe fuduleala si pe stupizenii iluzorii...ohhhh...tichie de margaritar ii trebuie chelului!!

Dar nu disperati, evoluam, snobismul si cosmopolitismul sunt in floare, tot ce au altii e minunat, interesant, bun de adus in tara...nu conteaza daca ni se potriveste sau nu, e important ca la altii merge..atunci, hai si noi cu sacu la pomu laudat!

Ma uitam zilele trecute la oamenii strazii si mai ales la copiii strazii ajunsi acolo din diverse motive..si ma intreb acum: oare, proiectele marete pe care le are tara asta, de fapt, conducatorii ei, ii vizeaza si pe acesti amarati? vor juca si ei golf vreodata? in mod sigur nu e asta scopul lor in viata, sarmanii astia au mai degraba grija mancarii si a zilei de maine, asta e singura realitate pe care o cunosc si care-i ingrijoreaza.

Hei, voi, aia cu bani multi care faceati pana acum tenis si sala, asa ca sa fiti la moda, schimbati directia, aveti liber acum la golf...si e mai marfa, e sportul bogatilor din toata lumea!... si cum si noi avem nababii nostri, unii veritabili, alti doar parveniti, li s-a mai dat un mijloc de entertainment, ca oricum economia tarii e sustinuta de banii din afacerile lor si nu din cei 10 ron cersiti de oamenii strazii. Sa fim seriosi!!
Deci, numai lor li se adreseaza alesii nostri, ceilalti ne fac de rusine, asadar trebuie ignorati, eventual daca s-ar rezolva cu un simplu...delete!! sa dispara ca si cum n-ar fi existat niciodata in minunata si perfecta noastra patrie.

Ma autodenunt: sunt de-a dreptul impresionata!

sursa foto :

photomania.us/photo/1186166303/index.htm

Înlăturaţi cadrul

pot sa aleg !?

2010-01-05T17:14:00.001+02:00

Am revazut, de curand, filmul Tinerete furata si bineinteles ca m-a apucat filozofeala...am realizat ca toata morala filmului sta in cuvintele asistentei-sefe: Tu esti sanatoasa, Susanna, doar ca te innebunesti singura!

Eii...n-am reprodus tocmai ad litteram, dar cam asta era ideea.

Cu alte cuvinte, suntem singurii responsabili de deciziile pe care le luam in viata, de ceea ce ne alegem sa fim, de perna moale sau tare pe care punem capul seara.

Majoritatea oamenilor prefera sa fie, in genere, lasi.

Fiindca e mai simplu sa fie altcineva vinovat, si nu tu, e mai simplu sa vezi paiul din ochiul celuilalt si pe al tau, nu, e mai comod sa traiesti situatii conventionale si sa te consolezi cu gandul ca asa trebuie facut, ca si cum nu ar exista alternative.

Intotdeauna exista alternative. Si libertatea de a alege. Sa fii nebun sau sanatos. Sa fii rau sau sa fii bun. Sa fii nefericit sau... ,sa fii..., sa fii...., sa fii ce vrei tu sa fii sau ce vor altii.

Esti propriul pastor in propria-ti gradina si iti e cald sau rece datorita ori din cauza ta. Exclusiv.

Ma gandesc ca, probabil, cel mai bun sfat pe i-l pot da copilului meu va fi sa fie intotdeauna ea, niciodata altcineva, sa fie singurul etalon de care sa tina seama atunci cand decide.

Nu e egoism. E supravietuire. Si, mai mult, e convietuire placuta cu tine insuti/insati.

ce s-ar face tom fara jerry?

2009-12-22T11:39:00.001+02:00

...probabil ca i-ar lipsi provocarea :)

dependenta de celalalt

2009-12-16T15:26:00.000+02:00

Ooo...cate teste care te scaneaza daca iti esti suficient(a) tie insuti/insati!! ooo...si cate discutii interminabile si contradictorii!!!
Toate ajung la concluzia "intelectuala", plina de emfaza : sunt independent(a)!
Pentru ca daca esti independent, ai senzatia ca esti puternic!
Pentru ca daca esti independent, esti dezirabil! Esti o persoana care se descurca in viata, deci misto!
Te bati cu pumnii in piept ca o despartire nu te afecteaza, ca poti trece peste, ca nu exista ala/aia care sa-ti vina tie de hac.

In realitate, eu cred ca fiecare dezvolta dependente. Mai mari sau mai mici, mai multe sau mai putine. Dar o face.

Pentru ca, in primul rand, nu putem trai singuri pe lumea asta si fiecare om din viata ta te-a completat cu ceva.
Pentru ca daca nu iti oferea o piesa din puzzle-ul tau, instinctual, nu te-ai fi lipit de el. Nicicum.
Cica asta s-ar chema compatibilitate. Eu ii zic dependenta.

Mi se pare ca, in general, esti dependent de ceea ce-ti lipseste.
Si sunt lucruri pe care ti le iei, iti completezi golul si apoi pleci si lucruri care iti sunt necesare toata viata. O dependenta pasagera si una perpetua.
Ambele il implica pe celalalt.

E frumos asa. Si iubirea dezvolta dependenta. O genereaza si apoi o intretine.
Si cred ca asta inseamna sa fii puternic. Sa te completezi prin celalalt.
Sa fii important pentru el. Sa te incarci energetic cu el.
Sa existi prin el.

sursa fotot: www.egirl.ro

super accesorii

2009-12-14T19:02:00.001+02:00

Si daca tot suntem la capitolul cumparaturi de sarbatori si nu numai, hainele trebuie si ele accesorizate cu brizbrizuri, nu-i asa?

Prin urmare va propun sa vizitati acest blog care are foarte multe creatii dragute.

Laura promite si o linie speciala de sarbatori, cu teme adecvate.

Asa ca nu trebuie sa ne mai batem capul si sa mai alergam dupa cercei, margele, brose etc.

Le putem comanda direct pe blogul ei.

Eu, una, sunt fan!

Iata cateva modele care mi-au placut mie:

shopping again!

2009-12-14T14:14:00.004+02:00

Normal ca nu m-am putut abtine si am luat si eu cu asalt magazinul Unirea, vineri seara. Lume multa. Agitatie mare, ca in plina zi.

Eu oricum am exercitiu nocturn de la atatea biberoane "gatite" cu drag si spor pentru mandra mea mica. Asa ca nu mi s-a parut deloc obositor. Antrenant chiar.
Cred ca as fi stat pana la terminare, da' nu prea se cadea :).

Am cumparat cateva hainute atat pentru mine, cat si pentru Mariuca...oricum preturile erau bune si gaseai lucruri multe si pe toate gusturile.

Foarte funny sunt cuplurile care vin la shopping impreuna. Ea trage de el in toate partile, el ba se opune, ba se conformeaza si intr-un final clacheaza: nu mai pot, hai sa mergem! :)

Evident ca sezonul reducerilor e abia in toi.

Urmeaza ceva promitator si la Plaza Romania, joi, 17 decembrie, intre 21.00 si 02.00 noaptea.
Se anunta reduceri de 50%, plus concerte. Detalii aici

Asa ca, fetelor, avem treaba din nou!

cantare PSD-ista

2009-12-11T18:44:00.001+02:00

a(i)lu'nelu, a(i)lu'nelu
hai la joc!
sa ne fie, sa ne fie
cu noroc!

(Ne)-am ales (cu) circul!

2009-12-11T17:00:00.000+02:00

Asa cum era de asteptat, rezultatul minunatelor alegeri a generat un nou circ, un circ ieftin cu miza extrem de scumpa.
Declaratia lui Patapievici, alegeri fraudate trimise pe tava la Curtea Constitutionala, studenti iesiti in strada.

Daca am fi o natie rupta de restul lumii, intr-o oaza numai a noastra si am sta pe niste resurse bine valorificate asa incat sa nu mai fie nevoie sa cerem de altii "misericordiosi" cu dobanda, hai sa zicem ca am mai trece cu vederea una-alta, ne-am spala rufele in marea familie Romania si nu ne-ar sti nimeni.

Dar, din pacate, nu avem puterea economica sa fim rupti de ceilalti si autosustenabili. Suntem la mana LOR, a celor care imparatesc lumea si care probabil ca se uita la noi ca la niste primitivi. Ne lipseste topaiala si scarpinatul pe burta. In rest, aducem destul de bine a maimute. Si nu maimute oarecare, ci de-alea dresate pentru circ.

Sunt curioasa ce va urma. Ca deja am devenit imuna la surprizele pe care le fac alesii.
In sensul ca am ales sa ma amuz. Atat. Orice alta perpelire nu face decat sa dauneze sinelui.
Oricum, lumea e clar impartita: ei cu ei si noi cu noi.
Asa ca putem urmari linistiti (a se citi incrancenati) telenovela live in care joaca zilnic intreaga clasa politica bastinasa.

Sa ne traiasca si la mai mare!!

girls, shopping!

2009-12-09T16:36:00.003+02:00

Se apropie sarbatorile, inca un motiv pentru dame sa mai toace niste bani...ca doar n-or ramane necadorisite de Craciun.
Asa ca, magazinele s-au pus pe treaba si au scos la bataie zile sau perioade cu reduceri.

Am dat o fuga pe net si am gasit cateva interesante.

Iacata:

-11 decembrie, dupa ora 22, reduceri de 50% la Unirea Shopping Center..detalii aici si aici.

-4-11 decembrie, promotie L'Oreal tot in Unirea Shopping Center, vii cu fondul tau de ten vechi si-ti cumperi unul nou, la jumatate de pret ...detalii aici

In mod sigur si pe la malluri gasim reduceri pana pe 24 decembrie...detalii aici

Asadar, fetelor, sa purcedem la treaba!

sursa foto: http://www.dreamstime.com/

funny ...politichie si nu numai

2009-12-09T15:41:00.003+02:00

ultimele bancuri politice :) aici

ne aniversam...printre pampersi, supe si jucarii

2009-12-07T18:49:00.003+02:00

Mariuca a facut azi 9 luni. Si e mai inteleapta.
De aseara stie ce inseamna dezbateri politice.

Dintre melci cantatori, tobe, pisicute si papusi motate ridica un ochi curios asupra noutatilor electorale.
Nu stiu daca simpatizeaza cu vreun politician, dar, in mod sigur, reactioneaza de cate ori aude dezbateri.

O fi politofila. Sau poate doar ii place palavrageala. Pentru ca dialogheaza si ea pe limba ei.
Nu stiu daca-i cearta sau ii aproba. Cert e ca participa. De la ea din patut.

Tot aseara a primit de la mos niste coarne de ren. Si e tare mandra de ele.
Da mereu din cap ca sa clopoteasca.

Stie ea ce stie. O sa-l zoreasca pe celalalt mos sa vina mai repede. Cu multe cadouri. Ca doar a fost cumintica.

Il asteapta linistita in lumea ei mica si inocenta. Alaturi de prietenii ei mici si fideli...si de bradut.

sursa foto : www.decraciun.ro/trimite-o-felicitare/

cand se termina visarea si incepe agonia...

2009-12-07T16:31:00.001+02:00

Nu am pretentia ca fac analiza politica pt ca nu ma pricep la asta. Nici nu sunt partizana vreunui partid sau a vreunei ideologii politice.
De ce? Simplu. Pt ca niciuna nu mi se pare reala. Sau mai bine zis, realista. Sau macar practica. Nu.
Toti ne povestesc si ne promit cate-n luna si in stele...dar de aici si pana la rezultate concrete e de munca. Si mai ales e de cinste.

Ceea ce scriu sau spun sunt simple constatari ale mele, in calitate de cetatean. Doar atat! pt ca nu ma pricep la mai mult!
Dar nimeni nu-mi poate lua dreptul de a-mi spune parerea in legatura cu lucrurile pe care le constat. O parere amara!

Nu stiu cu ce a gresit natia asta in viata ei de nu reuseste de o suta si ceva de ani incoace sa se scuture de catavenci, demagogi, oportunisti, de oameni falsi, in genere.

Imi plec caciula in fata lui Caragiale care punea pe scena la inceput de secol 20 tipul politicianului demagog. Am trecut prin doua razboaie mondiale si nu am facut decat sa ne invartim in cerc. Il avem si acum...pe acest tip de demagog.
A reinviat si e modern. Pentru ca se imbogateste acum in euro. Si pentru ca poate calatori intr-o Europa deschisa.
Degeaba. E inca rudimentar fata de poporul sau. E involutiv. Static chiar.

Si totusi un pic altfel prin ceva. Prin faptul ca nu se mai ascunde. Face totul pe fata, in vazul tuturor. In ciuda legii. Pentru ca poseda arma moderna : banul!
Banul obtinut prin pozitie! de fapt... banii..ca sunt multi, mult prea multi!

unde esti copilarie cu padurea ta cu tot?

2009-12-04T13:15:00.000+02:00

confruntarea Basescu-Geoana sau cum sa pui de-o mamaliga

2009-12-04T12:11:00.004+02:00

Hazlie, ca o comedioara de doi bani.
Tragica, asemeni unei drame existentiale.
O tragi-comedie care in loc sa ma destepte din amorteala de pana acum, mai rau m-a pus pe ganduri.

Cred ca nici ei si nici staffurile lor nu si-au dat seama ca sunt cu totii penibili.
Prin prezenta. Prin atitudine. Prin vorbe.
Prin showul ieftin pe care-l faceau "in culise".
Iar Turcescu era parca un Zaharia Trahanache, ii lipseau mustata si ramoleala. De alminteri un moderator serios si responsabil.

Trecand peste scenarii, replici si elemente decorative, una peste alta, eu, ca un votant fin, rafinat si delicat ce ma aflu, nu ma declar deloc convinsa de acesti domni (a se citi pseudo-gentlemeni), sunt la fel de confuza ca si inainte.
Iar starea care mi-a fost indusa e cea de rasu'-plansu', un ochi imi rade, iar altu'-mi plange.

Si daca m-as personifica in tara asta, oricata nevoie ar fi de un brat de fier, cred ca as alege sa ma conduc singura pt ca niciunul nu are stofa de conducator.

E grav, insa, ca dintre cei doi, unul va trebui sa ne pastoreasca cinci ani de acum incolo.
Ori rasu' (a se citi M. Geoana), ori plansu' (a se citi T. Basescu).

Din dilema asta nu putem iesi! Am zis!

Daca doriti sa revedeti...

sursa video : http://www.youtube.com/

just bon jovi

2009-12-03T14:32:00.000+02:00

no words...just bed of roses...live!

de ce sunt femeile dracu' pe pamant? :D

2009-12-03T11:58:00.007+02:00

Eheee....in primul rand pentru ca nu sunt nici pe departe "sexul slab"...neee, nicidecum, reprezinta mai degraba "sexul cameleonic", niste vulpite care poarta in ele un intreg arsenal de tactici de invaluire cu care ametesc prada pana o aduc in stare latenta si apoi fac ce vor cu ea.

Dulcele venin e strecurat pe nesimtite pe sub pielea dragilor flacai de munte si se imprastie incet, patrunzand in fiecare colt de tesut masculin asa incat sa nu ramana nimic neintinat, pasibil sa ni-i poata trezi la un moment dat din starea de indragosteala si sa-i faca sa reactioneze.

Tot peisajul lor interior trebuie puternic impregnat cu nevoie, dorinta, nesat.

Interesant e ca, desi ei sunt constienti de toate astea, nu fug din calea mandrelor fapturi, nu incearca sa se pastreze rationali si inexpugnabili.

Daaa...si lor nici nu le place toata treaba asta cu indragosteala in formatul pe care i-l da femeia cu ce stie ea sa faca ...e un fel de chestie tacit aprobata de partea masculina, ei sunt asa de ingaduitori , chiar se arunca singuri-singurei in gura "lupului" si cer adoratei fapturi cu trup mladios, voce duioasa, ochi blanzi in care nu se reflecta decat el(the one :D) si zambet dulce sa nu-i crute de chinul mult dorit.

So, de ce sunt femeile dracu' pe pamant? Simplu. Pentru ca li se cere asta.

Si daca nu ele, atunci cine?? :)

sursa foto: www.okazii.ro/.../costum-de-dracusor.html

am uitat cine sunt ?!

2009-11-30T15:29:00.005+02:00

De 20 de ani ne indreptam incet, dar sigur catre modelul de viata american. De fapt, am ajuns sa-l simtim din ce in ce mai mult pe propria piele si incepe sa ne doara...la minte, la timp, la alegeri personale, la chibzuinta...
Avem o existenta robotizata, banalizata prin automatismele si stereotipiile zilnice. De toate felurile.

Cand ati fost ultima data la o piesa de teatru? la un spectacol de balet? la o lansare de carte? la o expozitie de pictura sau de orice? la un muzeu?
Probabil ca multi ar raspunde ca a trecut ceva vreme de atunci. De ce?
Raspunsul e simplu: pentru ca nu am avut timp.

Asa e. Timpul nostru nu mai e al nostru, e al angajatorului pt care lucram, al bancii careia ii platim rate, al hipermarketului in care trebuie sa mergem neaparat, cel putin in weekend, daca nu si de vreo 2 -3 ori in timpul saptamanii, al mall-ului in care ne pierdem vremea ca femei sa ne tot cumparam in bezna mintii haine si iar haine, al coaforului ca un strict necesar, al calculatorului ca substitut al hoinarelii pe afara cu amicii...si lista poate continua.
Ni s-a inoculat atat de mult tipul de viata axat pe consum, incat nu ne mai dam seama ca, de fapt, pe langa faptul ca aruncam banii in dreapta si in stanga pe lucruri inutile de multe ori, consumul se petrece in primul rand in interiorul nostru, fiindca nu ne mai luam in seama. Deloc.

Alergam pe afara, in dreapta si-n stanga, sa castigam bani, sa ne pierdem vremea cu nimicuri importante si, la un moment dat, constatam ca nu stim cine mai suntem si ce mai vrem. De la noi. De la cei de langa noi. Cei de mai aproape sau de mai departe.

Apoi, traim intr-o tara in care statul se joaca de-a baba oarba. Cu noi. Cu banii nostri. Cu mintea noastra. Tocmai pt ca avem mintea mereu ocupata cu goana dupa bani si confort, nu ne mai ramane timp sa judecam ce se petrece cu noi. Cu viitorul nostru si al copiilor nostri.

Suntem manipulati prin orice mijloc media. Si pentru ca timpul nu ne-o permite, de multe ori, luam de buna ce vedem si citim prin presa scrisa sau vizuala.
Si poate devenim partizanii unor idei care nu ne reprezinta. Tocmai pt ca nu avem timp sa despicam firu-n patru si sa cautam informatie. Sa comparam. Sa judecam prin noi insine.

Si uite-asa, fericiti ca avem ce bea si ce manca, cu burta plina, dar cu mintea goala, plini de importanta la serviciu prin functie, dar neimportanti acasa din lipsa de timp, patrunsi de valoarea noastra civica, dar gandind cu mintea altora ce se vrea a se gandi, ajungem sa ne depersonalizam printr-o anulare a insesi personalitatii noastre.

Devenim o multime vida. Prin excelenta.

Sursa foto: travel.sky.com/.../UKs-Best-Picnic-Spots

o idee de cadou funny

2009-11-27T16:02:00.000+02:00

A doua problema existentiala este ca am de facut un cadou unui prieten, barbat si nu am nici cea mai vaga idee ce i-as putea oferi.
Da, asa e, cand vine vorba de partea masculina... e mereu complicat pentru ca nu stii daca asteapta sa fie fericit maturul sau copilul din el :D.
Fusei la vanatoare prin magazinele care ofera multe, dar parca nu ma lipesc de nimic.
Am epuizat lista de daruri clasice, gen toale(inclusiv tricouri si chiloti cu mesaj), cosmetice, gadgeturi, rame cu poze, carti...am oferit chiar si jucarii :).
Am o frustranta lipsa de inspiratie. So, can u help me?
Fetele sunt sigura ca si-au folosit de multe ori originalitatea si creativitatea in alegerea cadourilor, prin urmare, va astept cu ceva idei...imi trebuie macar un punct de plecare, un exemplu...vad eu cum il adaptez mai departe.
Si m-ar ajuta, de asemenea, sa se exprime si partea barbateasca a cetitorilor de aici. Se poate ca ei sa detina cel mai adecvat raspuns.
Si in felul asta sa ne lamurim si noi ce isi doresc barbatii....in materie de cadouri :).

Sursa foto: blog.castleintheair.biz/labels/gifts.html

cum sa-mi aranjez parul?

2009-11-27T14:22:00.001+02:00

Eu am o problema existentiala de cateva zile: am chef de un alt look sau cu alte cuvinte, m-as duce pana la coafor sa-mi iau alta fata cu alta tunsoare.
Bineinteles, ca multe semene de-ale mele, sunt indecisa asupra ciuntelii...parca mi-e pofta de o frizura boema, scurta, numai buna de ciufulit...cu spuma :)...sau parca l-as tunde asa aiurea ca apoi sa-l coafez dupa cum mi-o fi cheful.
Pana una alta, am gasit pe youtube un clip cu o idee draguta de carliontare care merge si la par lung, dar si la par mediu.
Mie ultima varianta mi-a placut cel mai mult.
Iacata:

sweet november

2009-11-26T21:22:00.003+02:00

E noiembrie. Cu totul. Cu toamna lui, cu frunzele lui, cu pasarile deja plecate, cu iubirile lui deja apuse.
Si totusi, in mohoraciunea lunii asteia, e nevoie de ceva viata, de ceva care sa insufleteasca tabloul amortit.
E nevoie de Charlize Theron. Vie. Frumoasa. Pasionala. Zglobie. Femeie.
Am revazut filmul si mi-a trezit aceleasi senzatii. Fascinant. Fermecator. Incitant.

rochita cu bocanci...remember?

2009-11-26T13:07:00.001+02:00

Din toata parada asta electorala care, recunosc, m-a atras si pe mine, am gasit ieri o portita de iesire.
Aveam nevoie de terapia "remember ceva", orice, numai sa ma scoata din cotidian...si gonind din taste pe youtube, de la o melodie la alta, am dat peste "cantarea" care a revolutionat portul feminin din perioada liceului: Cryin'- Aerosmith.
V-o amintiti pe Alicia Silverstone, cu rochita ei minuscula si inflorata asortata cu greii bocanci de iarna?
Tin minte ca mie mi se parea absolut fascinanta combinatia asta si aveam dispute zilnice cu ai mei, mai ales cu tata, ca nu mi se permitea o asa costumatie niciunde : Nu iesi pe strada asa maimutarita, cu ghetele de iarna pe caldura asta!!! suna apodictic si patern glasul lu' taica-miu.
Sufeream, va dati seama, toate adevaraciunile din liceu se "maimutareau" asa si, evident, mi se parea ca nu pot tine pasul cu ele. Deloc.
Norocul meu ca am descoperit minunatele "tractoare" ::)...pt cine nu stie ce sunt, va enunt definitia scurta: niste bocanci albi de vara. Erau din panza subtire si satisfaceau cu succes mintile turbate care cautau sa se infatiseze musai ca Alicia S.
Din pacate google-ul nu stie de ele, ca am cautat o poza, dar sunt sigura ca multe dintre voi le-ati purtat cu mandrie pioniereasca.

Inca una, la fel de mistoaca...enjoy!!

romantismul politic...o ultima solutie!?

2009-11-25T12:03:00.003+02:00

A fost odata ca niciodata un guvern in frunte cu tata traian pe care poporul l-a investit prin vot sa faca ceva bun cu tara asta...a fost dorit din rasputeri acum 5 ani ca sa ne scape de comunisti, era alternativa dezirabila, minunata in care romanul isi punea toate sperantele pentru a-i fi mai bine..atat lui, cat si urmasilor, pt ca a fost invatat "prost" de niste inaintasi ilustri gen Stefan cel Mare, par exemple, ca intotdeauna din neamul nostru de luptatori patrioti se va alege un om care sa vrea binele poporului sau si nu sa-i suga sangele...
Si aceasta formula insemnata de dumnezeu, compusa din oameni care promiteau, promiteau si iar promiteau, a primit pe mana banii tarii sa-i gestioneze in folosul poporului sau , sa-si indeplineasca un program de guvernare pompos trambitat..exact ca un manager caruia ii dai pe mana sa-ti conduca afacerea si cand ajungi la final de an si vrei sa culegi roadele..iaca, roadele-s poame.
Formula basesciana a fost varianta romantica, naiva, ca alternativa a regimului comunist iliescian anterior. Ne saturaseram de dictatura, de urmasii lui ceausescu si voiam altceva, o varianta necunoscuta in care ne puneam toata speranta ca se va potrivi ca o manusa dorintelor noastre si ne va reprezenta cu insufletire patriotica in urmatorii 5 ani.
Mandatul lor s-a scurs si simtim ca nu ne-am ales cu nimic. Din contra, parca ne invartim in cerc, pt ca am ajuns de unde am plecat.
Iata, suntem din nou pe punctul de a ne alege omul care sa ne reprezinte si avem aceleasi 2 alternative patriotarde, adica doua formule care au esuat. Dureros de paradoxal este ca traim o dilema din care nu putem iesi. Dam cu stangu-n dreptu, o rasucim pe toate partile, incercam sa gasim motivatii pt unii sau pt altii si balanta ramane rigida, imposibil sa se aplece in favoarea uneia dintre parti.
Ce e de facut? Avem nevoie de o solutie si parca nu se arata de nicaieri.
Aparuse, la un moment dat, ca un curcubeu pe bolta politica, dar s-a stins destul de repede pt ca nu a avut timp sa se arate tuturor. Nu avea in spate un partid mare care sa-l arate lumii, a trebuit sa dea din coate si sa iasa singur in fata prin forta umanului din el, prin naturaletea, spontaneitatea si carisma-i proprie. E vorba de Crin Antonescu.
A placut multora dintre noi. Ne arata altceva, o alta fata decat cele cu care fuseseram obisnuiti. Semanase speranta si reinsufletise electoratul.
Acum nu-l mai avem singur, ci in tandem cu un regim antebasescian consumat. Nasol si el..acest regim. Dar de data aceasta, si l-a strecurat pe Crin in san, nolens-volens, ca sa atraga si voturile electoratului lui.
Ce sa facem? Sa fim iarasi romantici, naivi, asa cum am fost acum 5 ani si sa alegem alternativa regimului actual, basescian? Agatati de speranta ca, poate, acelui Crin care ne-a insufletit i se va da posibilitatea de a-si spune cuvantul si nu va fi transformat de PSD intr-o fata morgana care sa ne momeasca iar?
Sau sa inchidem ochii si sa-l lasam pe base sa-si vada de ale lui in continuare, nestingherit?
Imi pare rau de tara asta ca este pusa si de data asta in postura de a alege sa spere, pt ca nimic din ce avem real nu ni s-a lipit de cuget, inima, simtire.
Si uite-asa cadem in butoiul cu melancolie si redevenim "romantici" si meditativi:
"Cum nu vii tu, Tepes doamne/Ca punand mana pe ei/Sa-i imparti in doua cete/ In smintiti si in misei ..."

elogiul cafelei

2009-11-24T15:49:00.006+02:00

Sunt indragostita. Iremediabil. De o "ea". Cuminte, aburinda, inefabil de sexi dimineata, mereu proaspata, imbietoare.
Mi se strecoara pe usa dormitorului invaluita de primii zori. E asteptata cu nerabdare si nesat. Si stie asta.
E rasfatata si jinduita...si cu toate astea, desi ar putea sa faca nazuri, nu le face...e punctuala, pasionala, mereu la fel si totusi de fiecare data alta.
Isi stie foarte bine calitatile si nu ezita nicio clipa sa se arate.
Daca n-ar fi neagra, ai zice ca-i perfecta. Dar e neagra si e buna rau...si creeaza dependenta, te subjuga chiar si incetul cu incetul ajungi sa-ti fie greu in diminetile in care se piteste.
Te incita. Te provoaca la joc. Trebuie sa o gasesti cu orice pret, sa te umpli cu ea, sa simti cum iti patrunde prin toti porii si-ti invadeaza centrii nervosi atat de puternic incat simti ca te doare.
Te doare ca si cand ai iubi-o. Ca si cand te-ar trada. Ca si cand ar fi inceputul si sfarsitul a toate.
Si tu o lasi sa fie ce vrea ea. Iti e mult prea draga. Si mult prea putina.
Ai nevoie de mult, mult de la ea. De tot ce-ti poate oferi. In fiecare dimineata. Vara sau iarna. Toamna sau primavara.
E tot ce inseamna un inceput de zi minunat. E cafeaua din ceasca ta de arcopal. E iubirea diminetilor tale. Dintotdeauna.

Sa te mariti au ba?

2009-11-23T19:05:00.002+02:00

Well, a cam venit vremea sa te asezi la casa ta, cum te invata cu intelepciune parintii si bunicii. Asta face toata lumea, nu poti sa nu fii si tu in randul ei si sa stai cuc/"cuca" toata viata sau sa te tot fluturi de colo-colo fara rost. Si cum familia e celula de baza a societatii, iar tu esti un animal social, nu ai cum sa nu te conformezi. Sa zicem ca asta ar fi un punct de pe traiectoria existentei fiecaruia, numai ca se intampla ca lucrurile sa nu se potriveasca sablonului...si atunci ce-i de facut?
Exista 2 mari categorii de persoane: cei care se conformeaza si cei care aleg sa ramana singuri din diferite motive.
Si unii si altii pot fi fericiti sau nefericiti...asta poate depinde de ei sau nu...
Interesant ar fi sa vedem care sunt motivatiile fiecaruia, barbat sau femeie, pentru alegerea facuta.
Si ca sa va usurez meditatia asupra "problemei in cauza"...va propun sa-l reascultati pe Frank Sinatra :)
Enjoy!

Sa ne jucam de-a iubirea...

2009-11-21T15:26:00.006+02:00

N-am inteles niciodata de ce unii oameni pot spune ca iubesc fara sa simta asta... nu e ca si cum ai spune "buna ziua" sau "la revedere", sintagme care deja sunt niste locuri comune, adica sunt golite de continut si sunt folosite doar pentru ca tin de o anumita conduita politicoasa.
Nu obliga nimeni pe nimeni sa recite " te iubesc" daca expresia asta nu cumuleaza in ea un intreg univers de senzatii, emotii, dor, umilinta...da, iubirea te coboara de pe piscul infatuarii, al egoismului si te face umil, umil in fata maretiei sentimentului...o umilinta care inseamna daruire, inseamna ca tot universul tau deja se limiteaza, sentimental, la persoana care ti-a patruns in viata si-n inima si pe care o simti ca parte a ta, care se potriveste ca o piesa de puzzle gandurilor tale, sufletului tau, corpului tau...
Sa ne plecam in fata gratiei cu care arta "se joaca" de-a iubirea...

"Mă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau
tâmplele.

Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au cutreierat
nopţile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.

Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici
şi tu nu mă mai băgai de seamă.

Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.
Ori poate de drag
şi de blândeţe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.

Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam."

Cantec de dor, Nichita Stanescu

mami, mami...de ce e toamna?

2009-11-20T11:57:00.000+02:00

Amurg. Amurg de toamna tarzie.
O fetita invata sa faca primii pasi sustinuta de manutele-i mici. Privirea duioasa a mamei o invaluie.
Isi aminteste ca in urma cu un an, in acelasi parc, printre aceleasi frunze, mami o purta in burtica. Si atunci ii placea la plimbare, mersul mamei o legana si o alina. In lumea ei mica si calda, se simtea in siguranta. Probabil si visa...visa ca mami o mangaie cu o frunza pe capsor si ii canta. Un cantec de leagan.
Acum poate sa simta cu manutele ei forma frunzelor. Mirosul lor, mirosul toamnei. Poate sa le urmareasca si conturul. Si sa le guste.
Doi ochi mari, albastri, curiosi privesc spre toamna. Spre frunze. Spre culori. E bucuroasa ca e parte a acestei lumi. Ii zambeste mamei. Fericita, paseste ca si cum ar pluti. O frunza mica poposeste pe ghetuta ei. Se apleaca. E curioasa. O cuprinde cu privirea si ingana : te-te. Fascinata, i-o da mamei.
Si paseste mai departe. Catre alte frunze. Catre alta toamna. In viata.

une soiree francaise...soyez bienvenu(e)s!

2009-11-19T22:24:00.003+02:00

Am ascultat azi muzica franceza toata ziua..si mi-am dat seama ca iubirea nu poate fi cantata mai frumos ca in limba lui Moliere..si de ce nu..a Natashei St Pier...femeia asta e fascinanta...delicatete, feminitate, o voce care iti unge sufletul si pe deasupra o prezenta si o frumusete stralucitoare.
Voila!

Ea mai mare, el...mai mic...

2009-11-19T13:27:00.007+02:00

M-am apucat sa scriu un post despre genul asta de relatie pentru ca am constatat ca tot mai multe prietene/cunostinte de gen feminin de-ale mele s-au cuplat cu barbati mai mici decat ele ca varsta.
Bun..pana aici toate bune si frumoase, debutul relatiei este minunat, diferenta asta de varsta e chiar incitanta, dar, dupa ce se consuma romantismul si feeria de inceput, ce se petrece mai departe?
Pai... firesc ca incep sa se vada copilariile, stangaciile si imaturitatea lui de pe piscul barbatesc si echilibrul, responsabilitatea si atitudinea net superioara de pe culmea feminina ...eiiii...si cum o veche vorba batraneasca spune ca gaina batrana face ciorba buna, nu ai cum sa nu adaugi pentru prospetime si niste legume tinere: morcov, pastarnac sau chiar un dovlecel :)

Mda...lasand gluma la o parte, eu cred, parere proprie si personala, ca de cele mai multe ori adevaratele probleme ale acestor cupluri vin din exterior, din societate, din mentalitati, din educatia care impune o anumita conduita, din sabloane bine trasate de predecesori si cu fala purtate si promovate de la o generatie la alta de strabunicii, bunicii si parintii nostri atat de obedienti fata de ceea ce vrea si impune societatea....cu alte cuvinte, avand libertatea de a alege, ajungi sa nu mai fii stapan pe ce ai ales tocmai pt ca ajungi sa constati ca nu te potrivesti tiparului social.
Eu cred ca, daca intr-adevar exista o compatibilitate si exista sentimente adevarate intre 2 persoane, diferenta de varsta...chiar daca ajunge sa fie de 8-9-10 ani poate sa fie depasita...si spun asta gandindu-ma ca exista barbati imaturi care nu fac cinste varstei lor asa cum exista si barbati destul de tineri care pot sa gandeasca matur si responsabil.

Nu vreau sa fac lobby pentru relatiile atipice, doar vreau sa punctez ideea ca nu varsta conteaza, ci omul, nu societatea conteaza si nici sabloanele ei, ci propriile dorinte si propriile nevoi...piata e deschisa..fiecare alege dupa pofta inimii.

Dragile mele sau de ce nu..dragii mei...va invit sa popositi la Comentarii cu povestile voastre sau cu parerile voastre...poate ca sunt persoane care simt nevoia sa discute pe tema asta.

Luati de ascultati si de priviti cum se traieste iubirea si prin cantec...

back!

2009-11-18T12:01:00.004+02:00

dupa o pauza de aproape 2 ani, mi-am amintit ca lipsesc de undeva ... m-am apucat de verificat...acasa...eram, la serviciu...de asemenea...cu parintii, mmm..asa, din cand in cand, cu prietenii...destul de rar...asa, pe la zile onomastice, la shopping...hmm..si pe acolo cand aveam sold pe plus...si tot fugitiv si ocazional prin alte locuri si cu alte treburi...dar pe blog nu mai poposisem demult, fara un motiv anume, doar din lipsa de timp. asta pana acum 8 luni cand m-am facut mamica de pitica si mi s-au schimbat toate prioritatile....ehhh...

nasturi si amintiri...

2007-09-01T16:55:00.000+03:00

Intr-una din zile, cautand cu inflacarare ceva prin dulap, am dat peste cutiuta mea de bijuterii, care, in ciuda denumirii, nu avea si n-a avut niciodata vreo bijuterie in ea, ci orice altceva, de toate, mici accesorii, incepand de la clamute si pufuleti de par, scoici mici, bilute colorate si pana la nasturi..probabil ca veti rade...doamne, ce-si mai aduna si fetele astea, toate nimicurile...ehhh...si daca ati sti ca fiecare agrafa de par are o poveste si ca fiecare nasture a vazut la fel de multe ca paltonul de la care a cazut si ca omul care il purta...toate lucrurile astea mici au imprimata macar o secunda din viata mea si uitandu-ma la ele pot sa spun ca timpul meu e gravat pe fiecare in parte si se poate recompune...si rememorand situatii si oameni, privind obiectiv in trecut, imi dau seama ca am ramas cu cate un pic din fiecare, ca tot ce mi s-a intamplat e imprimat undeva in mine si sta cuminte acolo, fara sa ma deranjeze, dar avand un rol strategic: e un liant pt o experienta viitoare si totodata e o lectie invatata.
Memoria involuntara functioneaza si e chiar placut sa ma intorc cu ceva ani in urma la imaginea copilului alintat de bunici, ambitios sa fie mereu primul, ahtiat dupa tot ce inseamna oameni, provocare, noutate...ma vad alergand dupa fluturi colorati, curioasa din ce sunt compusi si fascinata de nuantele asa frumos potrivite de natura pe aripile lor... si imi dau seama ca amintirile cele mai puternice vin din copilarie pt ca aveam din plin libertatea de a zburda vesela si de a fi eu...

the shape of things...

2007-08-23T19:29:00.002+03:00

Nu vreau sa fac o cronica de teatru sau de film, dar nu ma pot abtine sa nu recunosc faptul ca piesa asta mi-a adus o revelatie: interiorul nostru e o plastilina, care poate fi modelata de celalalt cu rabdare si prin manipulare, iar iubirea sau, mai bine zis, simularea ei e una dintre metodele cele mai la indemana.

Cum se procedeaza?
Simplu. Se ia una bucata barbat, eventual cu ceva frustrari legate de aspectul fizic, de "forma", i se cultiva din plin incredere in el, prin complimente exagerate, i se sugereaza, fara a-i impune, ce tip de tunsoare sau de imbracaminte i s-ar potrivi...si, gata, eticheta a fost creata.

Ramane de rezolvat continutul, lucru destul de mult usurat de faptul ca barbatul nostru, acoperit de noua eticheta vandabila si, totodata, dezirabila, deja incepe sa se vada si el prin ochii celorlalti mult mai simpatic, incepe sa capete incredere in el si se avanta la vanatoare...in fine...piesa e mult mai complexa si trebuie traita, nu descrisa ...

Pornind de aici, e interesant de analizat omul cu tot ce are el si exterior si interior, e uimitor sa observi cat de subtila e arta manipularii si cat de bine se poate pricepe o femeie sa o foloseasca pt a obtine efectul dorit.

Un alt aspect de care trebuie sa se tina seama e importanta pe care o are atitudinea celorlalti fata de noi...o atitudine pozitiva constanta nu duce neaparat la infatuare si egoism exagerat, ci poate sa-ti intareasca increderea in tine, mai ales daca atitudinea asta vine din partea unei persoane care iti place, fata de care corpul tau dezvolta chimic, o atractie...chiar si sexul vindeca frustrari si transforma insesizabil omul...

E o piesa ca o lectie de viata si merita vazuta...cand incepe stagiunea, dati o fuga pana la Teatrul Act si veti avea parte de un spectacol pe cinste!

trebuie vs imi place

2007-08-21T22:01:00.000+03:00

In seara asta ma supara verbul "a trebui" cu toata familia lui minunata, ordonata si programata...de ce toata viata noastra se invarte in jurul lui "trebuie sa fac asta" sau "nu trebuie sa fac asta"?? de ce si de unde atata impunere? putem foarte bine sa il inlocuim pe acest "trebuie" cu "imi place"...toate lucrurile frumoase din viata noastra nu le traim pt ca trebuie, ci pt ca le facem de placere...
Haideti sa ne gandim la inceputul unei vieti...nasterea unui copil...e rezultatul unei dorinte, apare pt ca vrem si ne place sa fim mamici sau tatici...nu sunt de acord cu oamenii care zic :vreau sa am un copil pt ca trebuie!...nu, un copil nu apare pe lume doar pt ca trebuie...
La fel se intampla si cu sentimentele si cu toata existenta noastra...nu iubim si nu traim pt ca trebuie!!!
Nu-i inteleg pe oamenii care isi creeaza niste sabloane, se ascund in spatele unor pereti inventati si uita sa se bucure, ca ..deh..bucuria e o stare spontana care contravine celei programate...e greu si complicat sa traiesti clipa si sa te lasi invadat de senzatii de placere atata vreme cat trebuie sa fii in alta parte...
Pe langa faptul ca le creeaza oamenilor probleme in conjugare, verbul asta e chiar nesuferit si inutil, ne robotizeaza toate actiunile, ne taie aripile, ne ingusteaza orizonturile si ne traseaza limite.
Oare soarele ar mai rasari dimineata daca ar sti ca pana seara trebuie sa si apuna?
Spre deosebire de el, noi stim ca avem un sfarsit, dar si o viata pe care s-o traim cu placere si din placere si mai stim, chiar daca unora le e greu sa recunoasca, faptul ca oricat de mult ne-am programa-o, placerea momentului spontan e incomparabila si inegalabila.

Nevoia de a fi speciali sau numai.... firesti

2007-08-20T22:27:00.001+03:00

M-am saturat sa aud peste tot in conversatii zilnice, anoste sau, mai ales, in cele pompoase, afectate, de prin presa sau din emisiunile tv, cuvantul "special"...toate vedetele noastre au intalnit in viata oameni "speciali", au trait situatii"speciale"asa incat stai drept si incerci sa te gandesti la fel de drept cum se face ca numai unii au parte de "special", iar altii, ba.

Emfaza pe care incearca toti sa o afiseze..doar- doar vor parea mai interesanti si vor face cunoscuta celorlalti viata lor "speciala", imprimata numai de amanunte care de care mai deosebite, accentueaza parca intr-un mod hilar banalitatea existentei lor si nevoia de a alerga dupa tot ce poarta amprenta snobismului.

Eu consider ca exista putine lucruri cu adevarat speciale in viata unui om, la fel de putine persoane speciale...pt ca majoritatea sunt firesti, normale si imi repugna ideea ca tocmai firescul asta atat de minunat e ignorat in goana dupa special, un "special" care ajunge sa fie sinonim cu "altceva, ceva nou", nicidecum cu "deosebit, minunat".
Cautam cu disperare sa ne alungam monotonia, sabloanele, sa fim extravaganti, sa impresionam, sa devenim speciali pt altii, sa pandim si sa vanam orice e diferit de ceea ce cunoastem si ajungem cu adevarat ridicoli si falsi.

Putem sa fim firesti o viata, dar fericiti, decat speciali, prin superficialitate, cateva momente, avand doar iluzia fericirii...

Cine ma poate blama ca pe mine ma bucura mai mult sa ascult la radio melodia celor de la Ben's Brother.."Let me out or let me in" cu aceeasi placere de fiecare data sau sa scriu-lucruri absolut firesti si repetative - decat sa alerg dupa cai verzi pe pereti, incercand altceva "special" despre care as putea povesti in gura mare pt a poza drept deosebita in fata celorlalti si chiar in fata mea...hmmmm...eu ma stiu obisnuita, fireasca, spontana ...aaaa......sa nu uit si zapacita(asa cum m-a etichetat cineva) si cred ca m-ar obosi goana dupa a fi altfel....

Si partea cea mai "frumoasa" acum incepe...pana si iubirea e programata si dozata in functie de acest "special"...nu putem iubi un om obisnuit, cu bune si rele, trebuie sa cautam in el margaritarul, sa-i perchezitionam sufletul..poate-poate dam peste un "nu stiu ce" special, nemaivazut, nemaintalnit...pana cand, satui de atat cautat, ne dam seama ca o simpla si fireasca strangere de mana poate aprinde in tine focuri de artificii.......pana si iubirea e fireasca...si imi place asta....

despre Praga, cu drag....

2007-08-19T13:43:00.000+03:00

Va propun un exercitiu de imaginatie...inchideti ochii si incercati sa va inchipuiti peisajele din basme...da, culori..cele mai calde si cele mai frumoase culori posibile peste un oras plin de legende, de cultura, de istorie, peste un oras care a avut norocul sa scape de bombardamente si sa-si pastreze nealterat specificul...
Un loc in care parca si soarele apune altfel, mai bland si mai cuminte decat in alte parti, grijuliu sa nu deranjeze miile de turisti carora le clicaie intruna aparatele, nesatui sa imortalizeze toate frumusetile interminabile din jurul lor.
Pentru prima data in viata mea am amutit in fata unei imagini de vis: apusul peste podul Carlova Mostu, un adevarat monument de arhitectura, arcuit peste Valtava, un fel de Dambovita ceha care traverseaza orasul, purtand pe valuri carduri de lebede si de rate cenusii, curgand firesc intr-un ritm neschimbat de veacuri...
Parca as fi Sadoveanu cu descrierile lui interminabile...dar orasul asta chiar te indeamna la visare si te lasa , vorba francezului, "bouche bee"...parca transpira frumusete prin toti porii...
Pe langa imaginile astea de vis, nu puteam ramane de piatra in fata bastinasilor, o gasca de feti-frumosi, toti blonzi cu ochii albastri, iar ele, mandre cosanzene, tot blonde, cu tenul auriu...destul de sociabili, obisnuiti cu turistii, politicosi....si totusi si acolo, ca peste tot, e o lume pestrita, au si ei chinezi, indieni care si-au dezvoltat mici afaceri, ucrainieni si chiar romani de-ai nostri.
Lasand la o parte fascinatia pe care am simtit-o in fata orasului, nu m-am putut abtine sa nu dau o tura si prin mall-urile lor..ca deh...mi-am pastrat si acolo pornirile femeiesti de a achizitiona haine, sindromul asta de care nu cred ca vom scapa vreodata...si pot spune ca preturile articolelor de firma sunt comparabile cu cele de la noi, numai ca in perioadele de solduri, sunt mult mai mici fata de reducerile din magazinele noastre.
Ehhh...m-as intoarce oricand in Praga, pt ca mai sunt multe de vazut...pana una alta inca mai retraiesc minunatul sentiment de a fi poposit timp de o saptamana intr-o poveste...

in loc de inceput...

2007-08-19T12:17:00.000+03:00

Toata lumea are azi un blog, pe care il poate vizita oricine...ieri, obisnuiam sa scriem cu penelul in jurnal si apoi sa-l ascundem cat mai bine pentru ca nimeni sa nu ne citeasca gandurile...maine, nu stiu cat de mult se va perfectiona aceasta tehnica a jurnalului...poate ca vom fi noi insisi un blog pe picioare, adica toate gandurile noastre vor aparea scrise pe frunte si nici nu va mai fi nevoie sa vorbim, va fi suficient sa ne citim unii altora ideile care vor curge ca un matrix din ochii nostri...
M-am adaptat si eu vremurilor si mi-am creat aceasta pagina a mea si numai a mea in care pot sa spun lucrurilor pe nume, fara sa ma tem ca voi leza pe cineva in vreun fel...pt ca, am obsevat eu ca sinceritatea servita direct nu coafeaza pe toata lumea...asa incat, o voi imprumuta pe doamna diplomatie si ma voi plimba cu ea la brat prin fata celorlalti, in timp ce pe blog o sa-mi pastrez nuditatea gandurilor mele, in masura in care ele ma vor lasa sa le astern pe foaia de net...
Va fi un blog despre mine si despre ceilalti, despre pasiuni de ieri si de azi si poate de-o viata, despre nevoia de a crea, de a imprima ceva cu o parte din tine, de a sti ca vei putea fi regasita oricand undeva, chiar daca numai prin gandurile tale...nu, nu suna a cantec de lebada, pentru ca povestea abia acum incepe...