Vremuri adolescentine. Iubiri patimase in carlionti hai-hui. Si o lume intreaga redusa la doi. Pe aceleasi ritmuri. The Doors. Sau Janis Joplin.
duminică, 27 noiembrie 2011
vineri, 25 noiembrie 2011
joi, 17 noiembrie 2011
vineri, 30 iulie 2010
legile lui Murphy
Update: Si niste adevaruri extrem de actuale despre barbati si femei enuntate aici.
Am poposit zilele trecute intr-o librarie si rasfoind una-alta, mi-a cazut in mana si cartea "Legile lui Murphy", pe care am parcurs-o fragmentar cu multa placere.
Apoi mi-am amintit ca la vremea cand am citit-o prima data, mi-au placut tare mult enunturile :
"Daca nu-i poti convinge, zapaceste-i!"
"Banii costa prea mult."
"Omul nu poate gasi ceea ce cauta. S-a invatat sa se multumeasca cu ce poate gasi."
Si m-am minunat de veridicitatea altora pe care nu le retinusem:
"Un barbat poate fi fericit cu orice femeie, atat timp cat nu o iubeste."
"Toti cred in dragoste, dar fiecare se intreaba daca ea exista."
"Daca barbatul crede ca a castigat o disputa, victoria e doar in mintea lui."
Si cum femeile se cred si ele niste mici filozoafe :D, mi-a trecut instant prin minte un enunt propriu, formulat ad-hoc:
Cu cat vei dori mai mult sa capeti incredere in cei din jur, cu atat veti deveni cu totii cinici.
Din pacate.
Am poposit zilele trecute intr-o librarie si rasfoind una-alta, mi-a cazut in mana si cartea "Legile lui Murphy", pe care am parcurs-o fragmentar cu multa placere.
Apoi mi-am amintit ca la vremea cand am citit-o prima data, mi-au placut tare mult enunturile :
"Daca nu-i poti convinge, zapaceste-i!"
"Banii costa prea mult."
"Omul nu poate gasi ceea ce cauta. S-a invatat sa se multumeasca cu ce poate gasi."
Si m-am minunat de veridicitatea altora pe care nu le retinusem:
"Un barbat poate fi fericit cu orice femeie, atat timp cat nu o iubeste."
"Toti cred in dragoste, dar fiecare se intreaba daca ea exista."
"Daca barbatul crede ca a castigat o disputa, victoria e doar in mintea lui."
Si cum femeile se cred si ele niste mici filozoafe :D, mi-a trecut instant prin minte un enunt propriu, formulat ad-hoc:
Cu cat vei dori mai mult sa capeti incredere in cei din jur, cu atat veti deveni cu totii cinici.
Din pacate.
black sea
Un meduz si o meduza...carand de-a spinarea o meduzica-bebe inarmata cu lopatici, galetuse si forme de nisip au descins catre mare. Aveau de pus tara la cale, de negociat cu apa, soarele si nisipul...obiectivul: un bronz frumos si sanatos.
S-au inteles de minune, a mai lasat si marea de la ea, au fost mai toleranti si meduzoii, dar mai ales meduzica-bebe care ajunsese si in somn sa ingane :"apa-apa", desi ii era tare frica de valuri.
A fost dragoste cu nabadai si meduzica a promis marii ca se vor vedea si la anul.
miercuri, 21 aprilie 2010
file de poveste(2)
...si cum in viata lucrurile se intampla dupa zicala nu-i pentru cine se potriveste, ci pentru cine se nimereste, cele doua dame se reintalnesc spre a-si povesti noutatile.
Un aer primavaratic le invaluia buclele blonde. O dimineata placuta, senina, cu un soare bland ce le mangaia strengareste chipurile tinere.
Cu ochii pierduti intr-un amalgam de intrebari, dar pastrand o sclipire ciudata, incantare parca, dar si teama, femeia cu zambet sagalnic , deschizandu-si umbreluta, se intoarse catre prietena ei si, cu un suras inocent, ii spuse:
- Am cunoscut un barbat, si se opreste, ca si cum nici n-ar mai trebui sa adauge altceva, spusese totul, de fapt, dar cum prietena ei se uita mirata, neintelegand ce vrea sa spuna, se hotari sa-i povesteasca.
Am avut un weekend plin de evenimente placute, neasteptate si am cunoscut un barbat, repeta ea, surazand catre femeia de alaturi care incepuse sa inteleaga sensul vorbelor ei. Un francez, venit parca din alta lume, coborat din curtea de la Versailles, si-a parasit alaiul si s-a oprit la mine, tandru, afectuos, aproape ce-mi doream, desi i se dusese vestea ca ar fi un superficial si un flusturatic...dar pana acum pare rupt din carti, ireal si totusi am petrecut doua zile dragute, aproape minunate cu el.
-Eiii, dar asta e foarte bine! ma bucur mult ca tot ce s-a intamplat in ultima vreme e de bun augur.
-Daa...si totusi, totusi, desi a avut un comportament extraordinar, nu ma simt indragostita...adica starea aia..stii tu, starea aia care iti aduce fluturi in stomac, visare si....
- Probabil pentru ca s-au petrecut toate foarte repede, iesiri in fiecare seara, cu el, cu fetele, apoi iar cu el, au fost zilele prea pline si n-ai avut timp sa intelegi ce se intampla cu tine...si oricum, inca e prea devreme sa te pronunti...acum e doar incantare, mai incolo incantarea poate deveni indragosteala sau ...nimic, adauga surazand femeia cu privire linistita.
- Da, ai si tu dreptate, dar parca m-as fi asteptat sa ma simt altfel, sa zburd, sa zbor, sa ...nu stiu, sa ma manifest cumva diferit decat pana acum...si totusi, uite-ma cat sunt de calma.
- E doar o parere, draga mea, poate ca ar fi bine sa te uiti in oglinda, ti-ai pus un fard nou azi sau ce vad eu e o sclipire naturala? adauga bland prietena ei. Iti lucesc ochii, e semn bun, crede-ma. Ai intalnit numai barbati nedemni pana acum si ti-ai pierdut increderea in ei, poate ca acesta merita o sansa, dar...cu vigilenta...
-Vom vedea, raspunse sceptic femeia cu zambet sagalnic, vom vedea, draga mea, daca el mi se potriveste sau nu. Iti multumesc ca esti aici. Vom vedea...
va urma
sursa foto : galerie.liternet.ro/
Un aer primavaratic le invaluia buclele blonde. O dimineata placuta, senina, cu un soare bland ce le mangaia strengareste chipurile tinere.
Cu ochii pierduti intr-un amalgam de intrebari, dar pastrand o sclipire ciudata, incantare parca, dar si teama, femeia cu zambet sagalnic , deschizandu-si umbreluta, se intoarse catre prietena ei si, cu un suras inocent, ii spuse:- Am cunoscut un barbat, si se opreste, ca si cum nici n-ar mai trebui sa adauge altceva, spusese totul, de fapt, dar cum prietena ei se uita mirata, neintelegand ce vrea sa spuna, se hotari sa-i povesteasca.
Am avut un weekend plin de evenimente placute, neasteptate si am cunoscut un barbat, repeta ea, surazand catre femeia de alaturi care incepuse sa inteleaga sensul vorbelor ei. Un francez, venit parca din alta lume, coborat din curtea de la Versailles, si-a parasit alaiul si s-a oprit la mine, tandru, afectuos, aproape ce-mi doream, desi i se dusese vestea ca ar fi un superficial si un flusturatic...dar pana acum pare rupt din carti, ireal si totusi am petrecut doua zile dragute, aproape minunate cu el.
-Eiii, dar asta e foarte bine! ma bucur mult ca tot ce s-a intamplat in ultima vreme e de bun augur.
-Daa...si totusi, totusi, desi a avut un comportament extraordinar, nu ma simt indragostita...adica starea aia..stii tu, starea aia care iti aduce fluturi in stomac, visare si....
- Probabil pentru ca s-au petrecut toate foarte repede, iesiri in fiecare seara, cu el, cu fetele, apoi iar cu el, au fost zilele prea pline si n-ai avut timp sa intelegi ce se intampla cu tine...si oricum, inca e prea devreme sa te pronunti...acum e doar incantare, mai incolo incantarea poate deveni indragosteala sau ...nimic, adauga surazand femeia cu privire linistita.
- Da, ai si tu dreptate, dar parca m-as fi asteptat sa ma simt altfel, sa zburd, sa zbor, sa ...nu stiu, sa ma manifest cumva diferit decat pana acum...si totusi, uite-ma cat sunt de calma.
- E doar o parere, draga mea, poate ca ar fi bine sa te uiti in oglinda, ti-ai pus un fard nou azi sau ce vad eu e o sclipire naturala? adauga bland prietena ei. Iti lucesc ochii, e semn bun, crede-ma. Ai intalnit numai barbati nedemni pana acum si ti-ai pierdut increderea in ei, poate ca acesta merita o sansa, dar...cu vigilenta...
-Vom vedea, raspunse sceptic femeia cu zambet sagalnic, vom vedea, draga mea, daca el mi se potriveste sau nu. Iti multumesc ca esti aici. Vom vedea...
va urma
sursa foto : galerie.liternet.ro/
vineri, 16 aprilie 2010
il faut toujours un perdant
je sais...
en amour il faut toujours un perdant,
j'ai eu la chance de gagner souvent...
je t'ai perdue, pourtant...
en amour il faut toujours un perdant,
j'ai eu la chance de gagner souvent...
je t'ai perdue, pourtant...
poveste
Parfum placut de tigara de foi si cafea.Doua dame bine sorb cu nesat din cestile maronii si isi zambesc. S-au intalnit dis-de-dimineata sa discute serios despre o problema spinoasa care o rascolise toata noaptea pe una dintre ele.
-Bine, draga mea, dar cum a putut sa-ti faca una ca asta? Ca si cum ti-ar fi aruncat un avertisment care poate deveni oricand o invitatie la duel, spune zambind, cea care parea mai linistita.
-Ei, nu stiu, nu stiu ce sa mai cred, dar uite ca ea mi-a spus-o direct, fara sa-i pese, ca ar trebui sa stau deoparte, ca el e indragostit si nu sunt eu aia, ci altcineva.
-Pai si atunci el de ce a tot stat la povesti cu tine toata saptamana, apoi a vrut sa te cunoasca...ca indragosteala te cam tine ocupat si mental si sufleteste, nu mai ai nici ochi, nici urechi pentru alt fel de socializare, cel putin nu atunci cand esti la inceputul relatiei.
-Ei, vom vedea ce va urma, sunt curioasa cine-i preafericita, raspunde sagalnic cealalta femeie.
S-a tot gandit de ce oare e lumea asta intoarsa cu susu-n jos, pana si relatia barbat-femeie nu mai e una normala, femeia a preluat rolul de vanator si uite, chiar e dispusa sa faca orice numai sa-si inlature orice posibila concurenta. Barbatul a devenit un scop pentru unele femei si, culmea, ele chiar se si pricep sa convinga, trecand peste selectia naturala care implica acea chimie imposibil de descifrat dintre un barbat si femeia lui.
Convinsa ca lucrurile se vor aseza de la sine, intr-un mod firesc, femeia cu zambet sagalnic continua:
-Ma gandesc ca in viata asta nu merita gandurile mele decat o singura persoana: acela care va sti sa ma duca acolo unde numai imaginatia poate ajunge, care va lua din realitate o bucata si o va transforma, modeland-o in lumea noastra, chiar daca pare naiv, iluzoriu si imposibil, barbatii, daca vor, pot face o femeie sa zambeasca din suflet si cu suflet, asa ca prefer sa fiu in continuare femeie si sa ma las cucerita...asta e normalul meu.
va urma
sursa foto : galerie.liternet.ro/
marți, 13 aprilie 2010
criza. punct. o luam de la capat
Am lecturat deunazi un articol interesant care mi-a confirmat concluzia la care ajunsesem, analizand cu mintea unui om simplu, fauritor la uzina capitalista a zilelor noastre ( ca voi toti, de altfel, cei din sectorul privat) ca, de fapt, criza asta care s-a abatut si asupra noastra, e un semnal de alarma ca lucrurile pe aici pe la noi nu stateau asa cum trebuia, asa cum era normal...adicatelea erau cam exagerate.
Cele cateva decenii petrecute in comunism ne-au privat de multe.
Capitalismul care ne-a invadat dupa, a fost prost adoptat de un popor care, tinut in gratii atata vreme, nu-si stia limitele, nu gandea echilibrat si nu avea simtul masurii...
De la o amarata de alimentara, cu rafturi goale, tainuind carnea, laptele si ouale ca si cum ar fi fost secrete nationale la care nu se putea accede decat cu greu, deodata, s-au itit nenumaratele malluri, supermarketuri si hipermarketuri care te imbie cu de toate...ce daca nu ai destui bani ca sa-ti iei o plasma?..ai acces la creditare, pt ca azi trebuie sa consumi, iti ajunge cat ai stat si te-ai uitat la rafturile goale din alimentara unde se gasea mereu doar guma de mestecat si sarlota.
Apoi, intocmai ca parvenitii de dupa primul razboi mondial, de ce sa nu te imbogatesti tu mai repede, muncind mai putin, dar intuind posibilitatile de inavutire prin tranzactii imobiliare...pt ca toti vor o casa, nu? iar statul pare sa incurajeze piata asta...asa incat preturile se umfla si iar se umfla, dar pe o baza salariala subreda si de foarte multe ori mai mica decat pretul "cocioabei"...cat putea sa mai creasca, domnilor, valoarea a patru pereti? pana la stele? ca pana si ele se cutremurau de anormalitatea in care ajunseseram cu totii.
Iata ca vine criza cu valiza si pune punct. Incepe o noua era. Peste tot.
Una care trebuie sa instituie normalitatea... adica vei incepe sa pui bani deoparte, sa iti disciplinezi consumul, sa cantaresti valoarea gologanului, fara sa mai arunci cu el in dreapta si-n stanga, ca si cum l-ai face la xerox, sa-ti organizezi matur si echilibrat viata, financiar vorbind, sa-ti poti cumpara o casa, economisind(asa cum stiu sa faca germanii de atata amar de vreme) pentru ca la cat de goala e visteria tarii acum, nu se stie de unde va avea guvernul in viitorul apropiat bani de toate cele..probabil ca va invata domn' boc sa se dea de 3 ori peste cap si sa se transforme in munti de aur, ca altfel, chiar va trebui sa strangem bine de tot cureaua, si asta nu ca sa instituim o normalitate economica, ci ca sa supravietuim unui orizont incert, cu haina rupta-n coate.
sursa foto : www.capital.ro/zoom/
Cele cateva decenii petrecute in comunism ne-au privat de multe.
Capitalismul care ne-a invadat dupa, a fost prost adoptat de un popor care, tinut in gratii atata vreme, nu-si stia limitele, nu gandea echilibrat si nu avea simtul masurii...
De la o amarata de alimentara, cu rafturi goale, tainuind carnea, laptele si ouale ca si cum ar fi fost secrete nationale la care nu se putea accede decat cu greu, deodata, s-au itit nenumaratele malluri, supermarketuri si hipermarketuri care te imbie cu de toate...ce daca nu ai destui bani ca sa-ti iei o plasma?..ai acces la creditare, pt ca azi trebuie sa consumi, iti ajunge cat ai stat si te-ai uitat la rafturile goale din alimentara unde se gasea mereu doar guma de mestecat si sarlota.
Apoi, intocmai ca parvenitii de dupa primul razboi mondial, de ce sa nu te imbogatesti tu mai repede, muncind mai putin, dar intuind posibilitatile de inavutire prin tranzactii imobiliare...pt ca toti vor o casa, nu? iar statul pare sa incurajeze piata asta...asa incat preturile se umfla si iar se umfla, dar pe o baza salariala subreda si de foarte multe ori mai mica decat pretul "cocioabei"...cat putea sa mai creasca, domnilor, valoarea a patru pereti? pana la stele? ca pana si ele se cutremurau de anormalitatea in care ajunseseram cu totii.
Iata ca vine criza cu valiza si pune punct. Incepe o noua era. Peste tot.
Una care trebuie sa instituie normalitatea... adica vei incepe sa pui bani deoparte, sa iti disciplinezi consumul, sa cantaresti valoarea gologanului, fara sa mai arunci cu el in dreapta si-n stanga, ca si cum l-ai face la xerox, sa-ti organizezi matur si echilibrat viata, financiar vorbind, sa-ti poti cumpara o casa, economisind(asa cum stiu sa faca germanii de atata amar de vreme) pentru ca la cat de goala e visteria tarii acum, nu se stie de unde va avea guvernul in viitorul apropiat bani de toate cele..probabil ca va invata domn' boc sa se dea de 3 ori peste cap si sa se transforme in munti de aur, ca altfel, chiar va trebui sa strangem bine de tot cureaua, si asta nu ca sa instituim o normalitate economica, ci ca sa supravietuim unui orizont incert, cu haina rupta-n coate.sursa foto : www.capital.ro/zoom/
joi, 8 aprilie 2010
interesul poarta fesul si se cheama FMI
...zice o vorba populara, ca si cum intelepciunea inaintasilor poarta in ea si raspunsul pt vremurile moderne.
"Romania, cel mai mare datornic al FMI" titreaza online 9AmNews...exagerare sau pur adevar, ideea e ca oricum suntem intrati aproape de tot intr-o mocirla din care se pare ca doar mana intinsa a FMI-ului aduce salvarea.
Intrebarea stupida ori destul de relevanta pt a intelege cum stam azi cu sclavia moderna este: Oare avea vreun interes FMI-ul ca toata aceasta criza mimata ori aievea sa prinda contur si apoi sa se inradacineze in anumite state?
Apoi imi vine in minte o a doua intrebare retorica si ea prin sensu-i ironic: Oare infundarea economica a Greciei urma sa umple buzunarul vreunei mari puteri mondiale?
Insulitele elene, inca virgine, le fac cu ochiul unor investitori care par sa fi aruncat pastila ca vanzarea lor ar fi un fel de deus ex machina, o solutie salvatoare aparuta din senin sau poate riguros tainuita si lansata apoi la momentul oportun.
E clar ca toate fraiele economiei mondiale sunt cu gratie manuite de mari oameni, cu mari interese care se pitesc in spatele unei organizatii cu greutate, care asemeni camatarului dau, dar si iau cu dobanda inzecita, de la statele incapabile sa supravietuiasca unui cataclism economic.
Din pacate, si noi populam o tara naiva, imatura si cariata parsiv din interior spre exterior. Si va trebui sa platim FMI-ului toata datoria pana la ultimul banut, atat noi, cat si generatiile ce vor urma.
...si un alt proverb spune...ca prostia se plateste!
"Romania, cel mai mare datornic al FMI" titreaza online 9AmNews...exagerare sau pur adevar, ideea e ca oricum suntem intrati aproape de tot intr-o mocirla din care se pare ca doar mana intinsa a FMI-ului aduce salvarea.
Intrebarea stupida ori destul de relevanta pt a intelege cum stam azi cu sclavia moderna este: Oare avea vreun interes FMI-ul ca toata aceasta criza mimata ori aievea sa prinda contur si apoi sa se inradacineze in anumite state?
Apoi imi vine in minte o a doua intrebare retorica si ea prin sensu-i ironic: Oare infundarea economica a Greciei urma sa umple buzunarul vreunei mari puteri mondiale?
Insulitele elene, inca virgine, le fac cu ochiul unor investitori care par sa fi aruncat pastila ca vanzarea lor ar fi un fel de deus ex machina, o solutie salvatoare aparuta din senin sau poate riguros tainuita si lansata apoi la momentul oportun.
E clar ca toate fraiele economiei mondiale sunt cu gratie manuite de mari oameni, cu mari interese care se pitesc in spatele unei organizatii cu greutate, care asemeni camatarului dau, dar si iau cu dobanda inzecita, de la statele incapabile sa supravietuiasca unui cataclism economic.
Din pacate, si noi populam o tara naiva, imatura si cariata parsiv din interior spre exterior. Si va trebui sa platim FMI-ului toata datoria pana la ultimul banut, atat noi, cat si generatiile ce vor urma.
...si un alt proverb spune...ca prostia se plateste!
vineri, 2 aprilie 2010
joi, 18 martie 2010
luni, 15 martie 2010
vineri, 26 februarie 2010
un martisor in dar
Ehh..se apropie martisorul si ziua femeii, a mamei, a iubitei ...asa ca avem nevoie de cateva idei de cadou.Laura ne poate inspira frumos in acest sens.
miercuri, 24 februarie 2010
vineri, 19 februarie 2010
epidemia verbala a lui 'super'
Astazi totul e super!
Termenul asta a invadat vorbirea noastra cu o asa frecventa, incat parca a ajuns sa ne manance toate celelalte cuvinte, nu mai e loc de un "grozav", "minunat", "extraordinar"...
Apoi, a ajuns sa eticheteze si realitati care nu sunt chiar asa nemaipomenite...gen, vremea e super!( cand ea de fapt e doar buna), ce super iti sta cu haina asta!(cand, de fapt, iti sta doar frumos), e super ca poti sa vii!(adica ma bucur ca faci asta), ai niste ochi super!(adica sunt blanzi, calzi, au o culoare draguta, iti vin bine pe fata :)...), am facut asta pentru tine...o, super!(in loc de multumesc, apreciez!)...lista poate continua, oriunde e loc de super, adverb des folosit de francezi, care sunt incantati si se mira de orice pe lumea asta atunci cand converseaza.
Asa ca, asemeni surorii nostre de ginte latina, nu respiram, nu graim, nu existam fara super, ca si cum toata viata noastra s-ar desfasura la modul superlativ, noi am fi niste super oameni care avem o super viata, cu un super job, cu super colegi, super haine, super vacante, super mobila si super wc :D..si super de toate.
Pai si ce ne mai vaitam atata..cu super asta inserat in existenta noastra la tot pasul, ar trebui sa avem super satisfactii, super senzatii si sa fim niste super interesanti, cu tot ce ne trebuie...c'est super!!
Ehhh, pana una-alta, ramanem doar cu rostirea lui super, ca, in rest, suntem niste oameni normali.
Termenul asta a invadat vorbirea noastra cu o asa frecventa, incat parca a ajuns sa ne manance toate celelalte cuvinte, nu mai e loc de un "grozav", "minunat", "extraordinar"...
Apoi, a ajuns sa eticheteze si realitati care nu sunt chiar asa nemaipomenite...gen, vremea e super!( cand ea de fapt e doar buna), ce super iti sta cu haina asta!(cand, de fapt, iti sta doar frumos), e super ca poti sa vii!(adica ma bucur ca faci asta), ai niste ochi super!(adica sunt blanzi, calzi, au o culoare draguta, iti vin bine pe fata :)...), am facut asta pentru tine...o, super!(in loc de multumesc, apreciez!)...lista poate continua, oriunde e loc de super, adverb des folosit de francezi, care sunt incantati si se mira de orice pe lumea asta atunci cand converseaza.
Asa ca, asemeni surorii nostre de ginte latina, nu respiram, nu graim, nu existam fara super, ca si cum toata viata noastra s-ar desfasura la modul superlativ, noi am fi niste super oameni care avem o super viata, cu un super job, cu super colegi, super haine, super vacante, super mobila si super wc :D..si super de toate.
Pai si ce ne mai vaitam atata..cu super asta inserat in existenta noastra la tot pasul, ar trebui sa avem super satisfactii, super senzatii si sa fim niste super interesanti, cu tot ce ne trebuie...c'est super!!
Ehhh, pana una-alta, ramanem doar cu rostirea lui super, ca, in rest, suntem niste oameni normali.
joi, 18 februarie 2010
marți, 16 februarie 2010
"prima casa" din viata ta...cea din povesti
...sau asa cum scria, mare, pe o pancarta in fata unui complex de locuinte noi(pe undeva prin Titan), "casa ta, viata ta!"...ei, nu zau!!!
Pe cuvantul lor de afaceristi ca eu sau orice tanar cu totii neuronii in teasta isi va vinde viata lui Mefisto imobiliaru' pentru 4 pereti !?
Sincer, mi se pare revoltator ca in tara ta, un tanar sau o familie tanara sa fie nevoita sa-si vanda libertatea din fasa, in conditii legale, pentru minimul de decenta, acela de a avea unde sa stea.
Da, stiu, asta se face in toata lumea, se iau credite de la banci sau direct la investitori pentru a fi si tu in randul lumii, adica pt a-ti semna acordul de sclavie moderna, pe plantatiile guvernantilor care mananca si ei o paine cinstita din imobiliare...
Ohhh...dar iata ca vine criza cu valiza si incepe sa cada piata...atunci, ce se gandeste creieru' aducator de ploaie sfanta peste tara, haideti sa mai inventam o chestie, un program ceva ca sa tinem fraierii in joc, sa nu le piara chefu' nebun de cumparat case, plus ca mai avem, indirect, alaturi si parintii fraierilor, mandri ca ei au rostul lor si care au numai pilde intelepte pentru urmasi: da' trebuie sa aveti si voi o casa a voastra, mama!
Si iaca asa se naste programul iesitor din criza si ridicator al economiei patriei si anume ....prima casa!!! ....asta ca sa fim ajutati sa intram cu dreptu' in sistemu' asta nou-nout, capitalist si european...ohhh, cand de fapt, ascunde un asa comunism si o asa cusca, asa multe gratii de nici cu gandu' nu gandesti.
Lasand bazaconiile la o parte, sa redevenim seriosi in ale tarii si sa parcurgem niste informatii referitoare la pomana pe care si-o face statul cu noi, astia tineri si buni de munca :).
Luati de cititi si va minunati, adica informati :D de aici !!
...de la tata guvernu', cu dedicatie pentru tineretu' Romaniei!
sursa foto : www.incasa.ro/_files/
Pe cuvantul lor de afaceristi ca eu sau orice tanar cu totii neuronii in teasta isi va vinde viata lui Mefisto imobiliaru' pentru 4 pereti !?
Sincer, mi se pare revoltator ca in tara ta, un tanar sau o familie tanara sa fie nevoita sa-si vanda libertatea din fasa, in conditii legale, pentru minimul de decenta, acela de a avea unde sa stea.
Da, stiu, asta se face in toata lumea, se iau credite de la banci sau direct la investitori pentru a fi si tu in randul lumii, adica pt a-ti semna acordul de sclavie moderna, pe plantatiile guvernantilor care mananca si ei o paine cinstita din imobiliare...
Ohhh...dar iata ca vine criza cu valiza si incepe sa cada piata...atunci, ce se gandeste creieru' aducator de ploaie sfanta peste tara, haideti sa mai inventam o chestie, un program ceva ca sa tinem fraierii in joc, sa nu le piara chefu' nebun de cumparat case, plus ca mai avem, indirect, alaturi si parintii fraierilor, mandri ca ei au rostul lor si care au numai pilde intelepte pentru urmasi: da' trebuie sa aveti si voi o casa a voastra, mama!
Si iaca asa se naste programul iesitor din criza si ridicator al economiei patriei si anume ....prima casa!!! ....asta ca sa fim ajutati sa intram cu dreptu' in sistemu' asta nou-nout, capitalist si european...ohhh, cand de fapt, ascunde un asa comunism si o asa cusca, asa multe gratii de nici cu gandu' nu gandesti.
Lasand bazaconiile la o parte, sa redevenim seriosi in ale tarii si sa parcurgem niste informatii referitoare la pomana pe care si-o face statul cu noi, astia tineri si buni de munca :).
Luati de cititi si va minunati, adica informati :D de aici !!
...de la tata guvernu', cu dedicatie pentru tineretu' Romaniei!
sursa foto : www.incasa.ro/_files/
luni, 15 februarie 2010
duminică, 14 februarie 2010
fashion online
...da, suntem femei si n-o sa ne vindecam niciodata de boala fashionului :D...bineinteles ca doua manute mici, cu degetele delicate scruteaza, din taste, zarea internetului in cautare de shopping, chiar si acasa :D...si cum cine cauta, gaseste, iacata-ma intrata pe un super site de fashion ....strigand inca o data: ura!! probabil dumnezeu a fost femeie :D...ca parca prea ne-a invatat asa, din fasa, cum sa ne cladim fericirea cu propriile maini.Enjoy the ride!
foto: www.kyra.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)