Femeia bio

Cum acest concept "bio" este, de ceva vreme, noua coordonata a vietii noastre, m-am gandit sa-l punem la loc de cinste si sa-i dedicam o postare.
Iar daca el isi lasa frumos amprenta si asupra femeii, atunci cu atat mai mult trebuie ridicat la rang inalt.

Ma intrebam asa, intr-o doara, daca si bunica mea era tot femeie bio sau daca nu cumva sintagma asta defineste doar mandruta contemporana trecuta prin intreg procesul de detoxifiere interior si exterior, ca o purificare de multe si marunte, mostenite de la inaintasele noastre, nascatoare de prunci pe camp sau acasa si plamaditoare de cozonaci pufosi.

Societatea a evoluat si atras-o dupa ea si pe femeie care incetul cu incetul s-a desprins de gospodarie si s-a mutat la birou sa faca treburi importante, sa dea mailuri, sa tina sedinte, sa fie proaspat masata, epilata, parfumata, dichisita. Totul pe linie bio. Cat mai multe elemente naturale in tovarasie cu corpul ei.

Si ca sa intretii corpul bio, trebuie sa-i dai mancare pe masura.
Asa ca, dupa o cana cu lapte stors din migdale si populat cu germenii pamantului plus alte cereale care cresc pe campurile din povesti, alea de pe taramul curat, netratat cu otravuri, urmeaza trilogia ceaiurilor, fiecare cu bio-treaba lui, ca sa pregatesti stomacul pentru un pranz la fel de bio, format din doua frunze de salata, un avocado, peste crescut in acvariu si trei frunze de busuioc din glastra.

Oau!! Ce bio am mancat azi si cata energie a naibii am!

Apoi in acelasi spirit, daca se intampla sa fiu si mamica, atunci nu pot fi decat una bio, care la primul muc al copilului sare cu tolba de spray-uri bio sa scoata infectia in doi timpi si trei miscari, ii da numai mancare de la borcanele(ca doar, ce naibii, pediatra ti le recomanda cu o mutra sincera), il imbalsameaza cu  arsenalul de creme/lotiuni/uleiuri carora li s-au extirpat parabenii devoratori de celula umana si li s-a injectat elixirul tineretii fara batranete, astfel incat pruncii nostri sa nu care cumva sa se mai imbolnaveasca vreodata, ca ne strica toata trebusoara de-am facut-o noi cu grija si cu mult bio.

So, n-am nimic cu tot ceea ce inseamna natural(=sanatos), sunt de fel o devoratoare de seminte("n" la numar, de toate felurile), de fructe/legume, cruditati, adica multe enzime, sunt o mamica grijulie si o femeie care se aranjeaza, dar nu vreau sa fiu femeia bio.

Deja mi se pare ca se exegereaza cu acest concept aplicat fiecarei particele din viata noastra.

Pentru ca, de fapt, o viata bio nu inseamna pamantul sanatos care rodea pe vremea bunicilor nostri si din care ne hraneam cu de toate, ci o noua gama de produse pe care, daca le iei la verificat, e posibil sa nu fie atat de sanatoase precum le declara producatorul.

Asa ca eu, ca sa nu ma mai stresez, devorez linistita o ciocolata neagra, ca deh, kilogramele imi permit(sic) si ma las invaluita de mirosul de paine care tocmai se coace in masinaria mea tapetata cu teflon...da, exact, ala ne-bio, toxic, extrem de daunator...

O mai fi cineva ca mine??

sursa foto